În cadrul acestui scrutin universal într-un singur tur, fostul profesor universitar de istorie a obţinut 92,2% dintre cele 168.821 de voturi exprimate, faţă de cele 7,8% ale contracandidatului său de dreapta, Gudmundur Franklin Jonsson.
Rata participării la vot a fost de 66,9%, comparativ cu 75,7% în 2016 - când Johannesson a obţinut primul mandat de preşedinte - şi cu 69,3% în 2012.
Această victorie zdrobitoare a lui Gudni Johannesson a depăşit chiar şi cele mai optimiste sondaje de opinie, care în ultimele săptămâni îl creditau cu 90-94% din intenţiile de vot pe preşedintele la final de mandat, citează Agerpres.
În Islanda nu există o limită constituţională a numărului mandatelor prezidenţiale. Predecesorul lui Johannesson, conservatorul Olafur Grimmson, a fost preşedinte al Islandei timp de cinci mandate, între 1996 şi 2016.
Islanda se distinge în istoria electorală mondială pentru că, în 1980, a devenit prima ţară care a ales o femeie în funcţia de preşedinte, în persoana lui Vigdis Finnbogadottir, care a fost realeasă de trei ori, până în 1996. La alegerile prezidenţiale din 1988, Finnbogadottir a obţinut 94,6% din voturi, un record în istoria Islandei.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!