Printre acestea se numără materiile prime critice – litiu și elemente din grupa pământurilor rare – indispensabile pentru baterii, turbine eoliene, vehicule electrice și alte tehnologii „verzi”. Totodată, Groenlanda deține metale valoroase și rezerve semnificative de hidrocarburi.

Cercetările indică faptul că cel puțin trei zăcăminte de pământuri rare aflate sub gheață ar putea fi printre cele mai mari din lume ca volum. Acestea ar putea juca un rol crucial în producția de baterii și componente electrice necesare tranziției energetice globale, scrie The Conversation.

Interesul pentru potențialul Groenlandei a determinat Danemarca și Statele Unite să investească masiv în studii privind fezabilitatea economică și impactul de mediu al exploatării. Potrivit US Geological Survey, nord-estul Groenlandei – inclusiv zonele acoperite de gheață – ar putea conține echivalentul a aproximativ 31 de miliarde de barili de petrol, o cantitate comparabilă cu rezervele dovedite totale de petrol ale Statelor Unite.

Doar mai puțin de 20% din suprafața Groenlandei este lipsită de gheață, deși această zonă este aproape de două ori mai mare decât Regatul Unit. Acest lucru alimentează ipoteza că sub calota glaciară s-ar putea afla rezerve încă neexplorate de dimensiuni considerabile.

Concentrarea excepțională de resurse este rezultatul unei istorii geologice extrem de complexe, care se întinde pe parcursul a patru miliarde de ani. În Groenlanda se găsesc unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ, dar și formațiuni neobișnuite, precum blocuri masive de fier nativ sau structuri kimberlitice purtătoare de diamante, descoperite încă din anii 1970.

Din punct de vedere geologic, Groenlanda este un caz rar: aici au avut loc toate cele trei procese majore prin care se formează resursele naturale – orogeneza (formarea munților), riftingul (extinderea scoarței terestre) și activitatea vulcanică.

Perioadele îndelungate de formare a munților au creat falii în care s-au acumulat aur, rubine și grafit. Acesta din urmă este esențial pentru bateriile litiu-ion, însă rămâne relativ puțin explorat comparativ cu marii producători globali.

Cea mai mare parte a resurselor Groenlandei provine din episoadele de rifting, inclusiv din perioada în care Oceanul Atlantic a început să se formeze, în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani. Bazinele sedimentare de pe uscat, precum Jameson Land, sunt considerate promițătoare pentru petrol și gaze, într-un mod similar platoului continental norvegian.

Totuși, costurile extrem de ridicate au limitat explorările comerciale. Cercetări recente sugerează existența unor sisteme petroliere extinse și în largul coastelor Groenlandei.

În aceste bazine se găsesc și metale precum plumb, cupru, fier și zinc, exploatate local, la scară redusă, încă din secolul al XVIII-lea.