Trump a adresat invitații de aderare atât aliaților tradiționali, cât și liderilor unor țări cu regim autoritar, inclusiv Belarusului și Rusiei.

Multe dintre țările care au acceptat adeziunea au trimis reprezentanți care au participat joi la ceremonia de semnare a cartei noului Consiliu.

Inițiativa a primit sprijin din partea unor actori cheie din Orientul Mijlociu precum Arabia Saudită, Turcia, Egipt și Qatar, însă o mare parte dintre aliații SUA au fost absenți, au refuzat direct, s-au arătat reticenți sau nu au răspuns deocamdată invitației, potrivit unei analize realizate de agenția Anadolu.

Printre țările care au acceptat invitația și au participat la ceremonie se numără: 

Turcia, Egiptul, Iordania, Indonezia, Pakistanul, Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain, Albania, Argentina, Azerbaidjan, Armenia, . Kazahstan, Kosovo, Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan, Mongolia, Vietnam.

Președintele belarus Alexander Lukashenko a acceptat de asemenea invitația, în timp ce președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Moscova ar fi pregătite să plătească 1 miliard de dolari pentru un loc permanent în Consiliul pentru Pace cu condiția ca acești bani să fie luați din activele înghețate ale Rusiei. China a confirmat primirea invitației, însă nu a făcut un anunț privind adeziunea.

Israelul nu a fost reprezentat la evenimentul de semnare, dar prim-ministrul său, Benjamin Netanyahu, i se va alătura, conform rapoartelor.

Când a fost întrebat miercuri despre consiliul pentru pace, Mohammed Mustafa, prim-ministrul Autorității Naționale Palestiniene, a declarat: „Dorim să colaborăm cu Consiliul pentru Pace, cu consiliul executiv și cu comitetul, pentru a ne asigura că își fac partea.”

Printre alte țări care nu au oferit un răspuns sau au rezerve se numără:

• Germania, care a declarat că analizează invitația
• Canada nu a oferit inițial un răspuns, după care, în urma discursului de la Davos al premierului Mark Carney, Trump a anunțat că îi retrage invitația.
• Irlanda a declarat că va „analiza cu atenție” propunerea, în timp ce România, Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă nu au anunțat încă decizia.

Dintre țările care au refuzat participarea, unele au invocat rațiuni juridice și instituționale.

Regatul Unit a invocat preocupări legate de posibila participare a Rusiei.

Franța a anunțat că nu intenționează să adere „în această etapă”, pe motiv că acest Consiliu ar avea competențe care ar submina mecanismele existente ale ONU.

Norvegia și Suedia au refuzat invocând  de asemenea potențiale conflicte cu dreptul internațional și cadrele multilaterale consacrate.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat că țara sa are nevoie de mai mult timp pentru lua o decizie, invocând probleme constituționale.

Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat că țara sa nu va adera la consiliu pentru moment, invocând îngrijorări privind un mandat larg ce ar submina ONU.

Nici Belgia nu a semnat carta, a declarat ministrul său de externe, Maxime Prévot, într-un comunicat publicat joi. „Ne dorim un răspuns european comun și coordonat. Ca multe alte țări europene, avem rezerve față de propunere”, a spus ea.

Consiliul pentru Pace a fost aprobat de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite în noiembrie anul trecut. Inițial, rolul său a fost limitat la  reconstrucția Gazei, dar în prezent are un mandat mult mai larg, inclusiv promovarea stabilității globale și a soluționării conflictelor în întreaga lume.