Potrivit informațiilor, proiectul înlocuiește Legea presei din 1994 și urmărește armonizarea legislației naționale cu standardele europene, inclusiv Regulamentul (UE) 2024/1083 privind instituirea unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (European Media Freedom Act). Documentul definește noțiuni esențiale pentru domeniu, precum pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială, furnizorul de servicii mass-media și concentrările pe piața mass-media.
„Noua lege prevede crearea Registrului furnizorilor de servicii mass-media, gestionat de Ministerul Culturii. Înscrierea în registru va fi benevolă și nu va constitui o condiție pentru desfășurarea activității mass-media, însă va permite evidența publică a instituțiilor media și va facilita accesul la informații privind structura proprietății și sursele de finanțare.
De asemenea, documentul introduce măsuri pentru protecția activității jurnalistice și consolidarea independenței editoriale, precum și reguli privind evaluarea concentrărilor pe piața media, în vederea protejării pluralismului.
Proiectul a fost elaborat de un grup de deputați, în colaborare cu experți din societatea civilă, reprezentanți ai Ministerului Culturii și ai Consiliului Audiovizualului. Acesta a fost consultat cu Comisia de la Veneția, iar recomandările au fost incluse în textul final”, se arată într-un comunicat.
În timpul dezbaterilor, deputata PSRM Adela Răileanu a criticat unele prevederi ale proiectului, avertizând asupra riscului extinderii controlului administrativ și politic asupra presei. Ea a menționat că, deși legea conține principii importante precum pluralismul mediatic și independența editorială, mecanismele de aplicare pot crea vulnerabilități.
Răileanu a atras atenția în special asupra Registrului furnizorilor de servicii media, administrat de Ministerul Culturii, susținând că, deși înregistrarea este voluntară, aceasta ar putea influența accesul la finanțări publice. De asemenea, ea a semnalat riscul apariției unui dublu control administrativ asupra instituțiilor media și lipsa unor definiții clare pentru anumite noțiuni, ceea ce ar putea duce la interpretări arbitrare și autocenzură.
„În realitate, un minister condus de o persoană numită politic va decide cine este „convenabil” și merită sprijin și cine nu.
O presă puternică nu este cea care susține puterea, ci cea care are libertatea de a o critica”, a menționat Raileanu.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!