„Premiul „Timișoara Pentru Valori Europene” și „Capra vecinului”

La 13 ianuarie 2024, Edilul Timișoarei, unul dintre cele mai pitorești orașe din inima Banatului, a acordat distincția "Timișoara pentru Valori Europene" Președintei Republicii Moldova, dna Maia Sandu. Unii au calificat această inițiativă ca un act de solidaritate europeană, alții ca și un sprijin electoral camuflat. Realitatea ar putea fi una mult mai prozaică. Primarul Dominic Fritz din Timișoara, mai cunoscut în rândul comunității bănățene decât în restul țării, a ales să distingă o personalitate care depășește cu mult propria sa notorietate și influență, pentru a obține o mai mare vizibilitate la nivel național.

Indiferent de circumstanțe, evenimentul în sine nu ar fi atras atâta atenție dacă nu ar fi fost însoțit de o recompensă financiară considerabilă, în valoare de 30.000 de Euro. La București, tonul a fost dat de cunoscutul editorialist Ion Cristoiu, în timp ce la Chișinău, vocea de referință a fost cea a Președintei Comisiei juridice, dna Stamate. Cu toate că n-au formulat acuzații directe de corupție, conținutul mesajelor publice lansate, au făcut să planeze dubii privind transparența acordării acestui premiu. Precizarea este importantă, deoarece în societățile cu o gândire critică subdezvoltată, dubiile și speculațiile au tendința de a prinde mai bine decât însăși faptele.

Acordarea unor premii onorifice însoțite de recompense financiare nu este o practică neobișnuită și se întâlnește în diverse contexte culturale și instituționale la nivel mondial. Pentru a înțelege mai bine contextul și relevanța recompenselor financiare acordate în cadrul premiilor onorifice, este util să ne întoarcem la exemple notabile precum premiul instituit de chimistul și omul de afaceri suedez Alfred Nobel. Medalia de aur în sine a fost întotdeauna însoțită de o recompensă financiară, cu sume care au variat semnificativ de-a lungul timpului, începând de la 150.000 de coroane suedeze și ajungând până la 10 milioane de coroane suedeze. Vreau să atrag atenția că această distincție este acordată personalităților și demnitarilor de stat în timpul și după exercitării funcției lor.

Mă voi referi la câteva figuri politice ale lumii, care, în timpul exercitării funcțiilor lor de demnitate, au fost onorate cu prestigioasa distincție. Printre acești titani ai politicii, amintim Președinții SUA Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson și Barack Obama. De asemenea, Premierul Suediei Hjalmar Branting, Premierul britanic Winston Churchill și Cancelarul german Willy Brandt, personalități care au contribuit semnificativ la pacea și stabilitatea mondială. Au fost remarcate contribuțiile Prim-Ministrilor Israelului Menachem Begin și Yitzhak Rabin, cele ale Președintelui sovietic Mihail Gorbaciov, al Costa Ricăi Óscar Arias, Președintelui Coreei Kim Dae-jung și cel al Africii de Sud, Frederik Willem de Klerk. Toți acești lideri au primit premiile și recompensele financiare, pe care ulterior le-au pus în slujba cauzelor caritabile și umanitare.

Fiind conștient de diferențele de rigoare, scopul acestui exemplu a fost să demonstrez că în statele occidentale, nu e o crimă pentru un demnitar să accepte un premiu public, care este însoțit de o valoare financiară, dacă acest lucru este făcut în mod legal și transparent. Ar fi fost o problemă dacă președinta Maia Sandu nu ar fi anunțat despre recompensa financiară și ar fi cheltuit banii pentru a-și repara propria locuință, ceea ce nu este cazul nostru.

Aceasta situație penibilă, scoate din nou în evidență (pentru a câta oara), capacitatea românilor de pe ambele maluri ale Prutului de a se compromite reciproc, împroșcând cu noroi la dreapta și la stânga. Cetele de "influenceri" care au invadat studiourile televiziunilor, cu „expertize” de o calitate, care altădată erau rezervate doar discuțiilor de la poarta pieței centrale, ne-au adus în pragul unui dezastru. Am ajuns la o situație, când pe ambele maluri ale Prutului, este tot mai dificil să identificăm persoane cu o autoritate morală unanim acceptată. Toți au fost plasați sub stigmatul acuzațiilor: hoți și corupți, vânduți intereselor lui Putin sau sub influența lui Soros, făcând jocul masonilor sau chiar al Pokemonilor - fiecare își poate alege propriul scenariu, în funcție de preferințe.

Finalul acestei „telenovele” a fost unul trist și previzibil. Administrația Prezidențială de la Chișinău a anunțat că Președinta Maia Sandu s-a adresat la CNA pentru o opinie referitor la acesta situație. Un eveniment frățesc și europenesc, s-a transformat, așa cum se obișnuiește la noi, la români, într-o șobolăneală ordinara.

La commedia è finita!

Update: La scurt timp după ce am postat acest text, Centrul Național Anticorupție a publicat răspunsul la solicitarea instituției prezidențiale, din care reiese că nu există nicio problemă de ordin juridic. Președinta, în mod firesc poate accepta acest premiu”, a scris Alexandru Tănase.

Centrul Național Anticorupție (CNA) a pus punct pe scandalul cu premiul Maiei Sandu de 30 000 de euro din Timișoara. Astfel, într-un răspuns la solicitarea Președinției, instituția a precizat că „regimul juridic al cadourilor nu este aplicabil în cazul acordării/decernării unor premii, având în vedere că termenul de „premiu” nu se regăsește în lista termenilor care se circumscriu noțiunii de „cadou” potrivit art. 16 aln. (1) din Legea integrității nr. 82/2017, se arată într-un comunicat al CNA.

Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, a venit cu o reacție privind scandalul în jurul premiului de 30 de mii de euro, acordat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, după ce Timișoara a apărut pe un cont oficial al Ministerului de Afaceri Externe al Rusiei. „Noi încă nu am virat acești bani, dar deja sunt discuții. Atacul Rusiei doar dovedește cât de bine a fost aleasă laureata”, a menționat acesta.

Premiul de 30 000 de euro oferit președintei Maia Sandu „este o sfidare a bunului simț”. Cel puțin așa afirmă juristul Ion Dron, care mai spune că astfel de situații nu sunt admisibile într-un stat civilizat. „Trebuie să mulțumim celui care i-a dat acest cadou, pentru că i-a trădat esența actualei președinte, percepută drept zeița dreptății”, a declarat Dron.

Președinta Maia Sandu este prima laureată a Premiului Timișoara pentru Valori Europene, premiu dotat cu 30.000 Euro. Șefa statului a primit distincția, în timp ce se afla la Timișoara, la invitația primarului Dominic Fritz, în perioada 12-13 ianuarie 2024.

„Banii nu sunt cadouri admisibile. Nu au voie să primească așa cadouri demnitarii de stat. Orice oferire de bani funcționarului public este un act de corupție”, a declarat fosta vicedirectoare CNA, Cristina Ciubotaru, cu referire la premiul oferit.

Deputata PAS Olesea Stamate președinta Comisiei Juridice a Parlamentului, afirmă că demnitarii de stat nu au dreptul să primească bani - sub nicio formă, fie că e cadou, premiu sau alte intenții, legea le interzice să-i primească.

Totodată, Ion Cristoiu, jurnalist, scriitor și analist politic român, a declarat că premiul de 30 de mii de euro, acordat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este „cea mai mare afacere penală publică din România”.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News