„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să ne afecteze economia, securitatea și viața de zi cu zi. Drone rusești încalcă spațiul nostru aerian, pun în pericol viața oamenilor, afectează sistemul nostru energetic, iar recent au provocat o criză majoră de asigurare cu apă a mai multor localități din țară. În acest context, sprijinul UE prin Instrumentul European pentru Pace este esențial. Cele 190 de milioane de euro alocate Moldovei din 2021 înseamnă echipamente, mijloace de transport și un nou radar, care urmează a fi instalat în următoarele luni. Vehiculele logistice achiziționate deja au fost folosite în criza poluării Nistrului, pentru distribuirea apei potabile către cetățenii afectați. E un exemplu concret în care echipamentele de apărare pot avea dublă destinație și pot contribui la gestionarea situațiior de urgență în sfera civilă”, a declarat Maia Sandu.

„Noi cunoaștem că un sistem noi de radare a ajuns deja în RM și el va ajuta să avem o detectare mai bună a dronelor rusești”, a completat Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas.

„Ne dorim o Moldovă mai puternică, mai securizată, mai capabilă să-și protejeze cetățenii. Prin intermediul Instrumentului European pentru Pace noi deja am oferit 200 milioane euro de asistență chiar ieri noi am văzut o parte din echipamentele vitale care au fost oferite R. Moldova. Am propus, de asemenea, statelor membre, să dubleze finanțarea pentru instrumentul IPF anual cu 120 de milioane de euro. Aceasta va fi cea mai mare asistență în cadrul instrumentului IPF care este oferit unei țări”, a mai adăugat oficiala UE.

În februarie 2024, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, anunța că Republica Moldova va mai cumpăra încă un radar performant de supraveghere aeriană, din fonduri externe, nu din bugetul de stat.

Atunci, prim-ministrul Dorin Recean recunoștea că Republica Moldova nu este protejată în așa măsură, încât cetățenii să poată dormi liniștiți în casele lor. Declarațiile veneau la câteva zile după ce pe teritoriul țării noastre, în raionul Vulcănești, au fost depistate fragmente de dronă de tip „Shahed”. Premierul a confirmat, astfel, că sistemul de apărare aeriană, cumpărat din Franța cu circa 14 milioane de euro, în decembrie, nu poate detecta toate tipurile de rachete și aparate zburătoare.

În martie 2024, ministrul Apărării a făcut publice mai multe detalii despre cel de-al doilea radar, care urma a fi achiziționat de Republica Moldova. Oficialul a anunțat care este prețul acestuia, dar și când ar putea să ajungă în țară: „Același radar poate costa diferit pentru diferite țări. Prețul nu este secret, dar sunt niște restricții comerciale. A costat aproximativ 14 milioane de euro, să spunem așa”.

Tot atunci, Nosatîi susținea că este nevoie de încă 2 radare: „Necesitatea mai multor echipamente pentru crearea unui sistem este evidentă, fiindcă reieșind din teritoriul, din relief, este nevoie de mai multe radare. Și nu numaidecât doar de acestea, posibil și de altele. Evident ele toate vor fi închegate într-un sistem, ce va permite o acoperire a întregului teritoriu și ne va da o vizibilitate mai bună asupra spațiului aerian. Plus, acest radar este destul de performant și poate fi folosit și pentru alte misiuni, dar este limitat de aspectele tactico-tehnice, nu poate el să vadă 1000 de km sau mai mult. Dar vreau să menționez că este unul dintre cele mai performanțe, este folosit pe larg de țările NATO și non-NATO care au posibilitatea să-l procure și cărora Franța le dă dreptul de achiziționare. Acest acord ne dă posibilitatea ca noi să avem acces la industria militară franceză”.

„Este vorba despre un alt sistem de radar, este diferit decât cel achizionat din Franța, este rezultatul unei cooperări cu UE și va fi cumpărat pe platforma europeană de susținere a păcii, cunoscută ca European Peace Facility. Toate aranjamentele sunt finalizate și acordul va fi semnat când agentul implementator va transmite documentele necesare, în conformitate cu procedurile UE. Banii sunt, acordul este finalizat. Acordul va fi public, fiindcă este susținut de UE și valorează circa 20 de milioane de euro”, a precizat ministrul.

Radarul urmează să ajungă în Moldova până la sfârșitul anului 2025: „Conform termenilor contractuali, după semnare sunt de la 15 până la 16 luni. E clar că ne dorim livrarea mai repede. Sper ca până la sfârșitul mandatului să-l avem în țară”.

Cât despre al treilea radar, „vom continua discuțiile cu partenerii”: „E clar că sunt niște sume destul de mari și îmi propun să găsim posibilități să le asigurăm pe diferite fonduri externe”.

Întrebat ce vor face autoritățile pentru ca Moldova să poată intercepta țintele aeriene, Nosaîi a răspuns: „Pentru aceasta este nevoie de sisteme de intercepție, care nu sunt disponibile acum, pentru că majoritatea merg pentru dotarea Ucrainei, ceea ce contribuie, respectiv, și la apărarea noastră. Fortificarea segmentului de sud în regiunea Odesa reprezintă o prioritate pentru Ucraina și aceasta contribuie semnificativ și la protejarea hotarului nostru. Iar celelalte echipamente care se produc acum vin să înlocuiască la țările care au asigurat Ucraina pentru fortificarea capacităților de apărare a acestora. Noi mai așteptăm, dar și prețurile au crescut semnificativ, iar pentru noi este o misiune destul de complicată. Aici ne axăm pe segmentul pe care putem să-l acceptăm. Vorbim despre apărarea cu sisteme la o distanță mai mică, pentru protejarea infrastructurii critice”.

În ianuarie 2025,  Anatolie Nosatîi, declara că, cel de-al doilea radar, care poate depista și drone, urmează să ajungă în Republica Moldova în acest an. „Acesta definitiv ne va permite o capacitate mai sporită de detectare a diferitor ținte zburătoare, inclusiv și drone la o distanță mai lungă”, a precizat atunci oficialul.

Iar în decembrie 2025, ministrul Apărării anunța când va ajunge în Republica Moldova un nou radar pentru detectarea dronelor, unul „mult mai performant” decât precedentul. Acesta urma să fie livrat la începutul anului 2026. Totodată, autoritățile planificau să achiziționeze și sisteme noi de apărare, lucru care, însă, nu se va întâmpla în perioada imediat următoare.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News