Alegerea președintelui Parlamentului European

După constituirea noul Parlament pe 16 iulie, eurodeputații își vor alege președintele pentru următorii doi ani și jumătate.

Funcția de președinte dispune de o gamă largă de competențe executive și reprezentative, care se extind la „toate competențele pentru a prezida lucrările Parlamentului și pentru a asigura buna desfășurare a acestora”.

Candidații pot fi propuși fie de un grup politic, fie de un grup de eurodeputați care ating pragul redus, și anume 1/20 din numărul deputaților. Înainte de vot, candidații se pot adresa plenului pentru cel mult cinci minute.

Alegerile au loc prin vot secret și necesită o majoritate absolută a voturilor valabil exprimate, și anume 50% plus unu. Buletinele de vot albe sau anulate nu sunt luate în considerare. Termenul limită pentru nominalizările la funcția de președinție este luni, 15 iunie, ora 19.00 CEST (20.00 ora României).

În cazul în care niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași candidați sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur de scrutin, în aceleași condiții.

Dacă este necesar, poate avea loc un al treilea tur de scrutin, conform acelorași reguli. În cazul în care niciunul dintre candidați nu este ales în al treilea tur de scrutin, cei doi candidați care au întrunit cele mai multe voturi din al treilea tur de scrutin trec la un al patrulea și ultim tur de scrutin, câștigat de candidatul care primește cele mai multe voturi.

Odată ales, noul președinte își preia atribuțiile și poate susține un discurs inaugural.

Noul Birou al Parlamentului European: alegerea vicepreședinților și a chestorilor 

Tot marți, 16 iulie, legislativul european își va alege cei 14 vicepreședinți, urmând ca miercuri, 17 iulie, să decidă cine vor fi cei cinci chestori.

Procedura de vot

Regulamentul de procedură (articolele 17 și 18) al Parlamentului stabilește modul în care sunt aleși membrii Biroului. Nominalizările pentru funcția de președinte sunt propuse fie de un grup politic, fie de un grup de eurodeputați care ating pragul redus (1/20 din deputați).

Vicepreședinții sunt aleși printr-un singur tur de scrutin, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. În cazul în care numărul candidaților aleși este mai mic de 14, se organizează un al doilea tur de scrutin pentru locurile rămase, în aceleași condiții. Dacă este necesar un al treilea vot, este suficientă o majoritate simplă. Ordinea precedenței vicepreședinților este stabilită de ordinea în care sunt aleși și, în caz de egalitate de voturi, în funcție de vârstă. Dacă se votează prin aclamare, ordinea precedenței este determinată de un vot secret.

În fiecare tur de scrutin, deputații pot vota pentru un număr de candidați egal cu numărul de locuri disponibile în runda respectivă, dar trebuie să voteze pentru mai mult de jumătate din posturile care urmează să fie ocupate (număr rotunjit prin adaos). Practic, acest lucru înseamnă că, în primul tur, deputații vor trebui să voteze pentru cel puțin opt candidați și, în cazul în care există un număr impar de locuri în rundele următoare, numărul va fi rotunjit prin adaos: de exemplu, pentru nouă poziții, minimul ar fi de cinci voturi. Buletinele de vot care nu ating numărul minim nu sunt luate în considerare.

Alegerea chestorilor urmează aceeași procedură ca și cea pentru alegerea vicepreședinților.

Înființarea comisiilor și a delegațiilor parlamentare

Euroeputații vor confirma miercuri numărul și dimensiunea comisiilor permanente, subcomisiilor și delegațiilor. Componența comisiilor va fi anunțată vineri.

 Votul privind propunerea Conferinței președinților (președintele PE și liderii grupurilor politice) de a înființa comisiile și delegațiile Parlamentului pentru noua legislatură va avea loc miercuri. Listele eurodeputaților care urmează să fie numiți în fiecare comisie (decise la nivel intern de grupurile politice și de deputații neafiliați) urmează să fie anunțate vineri.

Conform Regulamentului de procedură (articolul 216) al Parlamentului, componența comisiilor și subcomisiilor ar trebui să reflecte, pe cât posibil, componența Parlamentului în ansamblu. Distribuția proporțională a locurilor în comisii între grupurile politice nu trebuie să se îndepărteze de cel mai apropiat număr întreg corespunzător.

Parlamentul European decide dacă sprijină sau nu un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene

Joi la ora 9.00 CEST (10.00 ora României), von der Leyen va lua cuvântul în plenul Parlamentului și își va prezenta viziunea și planurile pentru președinția Comisiei. Intervenția va fi urmată de o dezbatere cu eurodeputații.

Votul secret (pe hârtie) va avea loc după dezbatere, la ora 13.00 CEST (14.00 ora României).

Eurodeputații vor dezbate rezultatele summitului european din 27 iunie 2024

Miercuri dimineață, eurodeputații vor dezbate rezultatele summitului din 27 iunie cu reprezentanți ai Consiliului și Comisiei Europene.

În pregătirea următorului ciclu instituțional al UE, șefii de stat sau de guvern l-au ales pe fostul prim-ministru portughez António Costa drept următorul președinte al Consiliului European, au propus-o pe Ursula von der Leyen drept candidată la funcția de președinte al Comisiei Europene și au numit-o pe Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, drept candidată la funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (cu condiția ca aceasta să fie acceptată și de președinta aleasă a Comisiei).

În cursul reuniunii lor de la Bruxelles, liderii UE s-au axat, de asemenea, pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe situația din Orientul Mijlociu, pe chestiuni de securitate și apărare și pe competitivitate. Aceștia au discutat, de asemenea, despre migrație, situația din Republica Moldova și Georgia, amenințările hibride, precum și despre lupta împotriva antisemitismului, rasismului și xenofobiei.

Noul Parlament își va exprima sprijinul ferm pentru Ucraina

Miercuri dimineață, liderii grupurilor politice vor susține declarații privind nevoia sprijinului continuu acordat Ucrainei. O rezoluție va fi supusă la vot. 

Întrucât Rusia își intensifică bombardamentele asupra infrastructurii civile ucrainene, ce au inclus atacul asupra celei mai mari clinici pediatrice din țară, liderii grupurilor politice vor dezbate cele mai recente evoluții ale războiului de agresiune al Rusiei.

În rezoluția care va fi votată la ora 17.00 CEST (18.00 ora României), eurodeputații vor adopta poziția noului Parlament și se așteaptă ca aceștia să își reafirme sprijinul ferm pentru Ucraina.

---