Cei doi oficiali au discutat despre drepturile persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina, respectiv comunității ucrainene din România. Ei s-au referit la dialogul instituțional la nivel de experți între cele două țări, care s-a desfășurat în baza celor convenite între cei doi miniștri de externe în ianuarie 2023, în vederea obținerii de rezultate concrete, în ceea ce privește prezervarea și promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând celor două comunități, potrivit unui comunicat al MAE.

Aurescu și Kuleba au agreat continuarea discuțiilor într-un ritm susținut, iar Kuleba s-a angajat să susțină implicarea autorităților ucrainene în acest sens.

„Evocând demersurile recente ale Chișinăului de implementare a deciziilor Curții Constituționale din Republica Moldova privind denumirea corectă a limbii oficiale a acestui stat – limba română, Aurescu a reiterat solicitarea ca autoritățile ucrainene să adopte măsurile necesare pentru recunoașterea inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești””, se mai arată în comunicatul MAE.

Președinta Maia Sandu a promulgat Legea care prevede substituirea „limbii moldovenești” cu „limba română” în legislație. „Cei care ne-au zis decenii la rând că noi, cetățenii Republicii Moldova, vorbim limba „moldovenească” și nu româna - au urmărit un singur lucru: să ne dezbine. Și aceasta pentru că, odată ce ai divizat un neam, îl poți subjuga și controla mai ușor. Un popor dezbinat nu reprezintă o forță unită, care să se poată proteja”, a scris Maia Sandu.