Aceasta este o răsturnare spectaculoasă de situație față de disputa dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump din Biroul Oval și față de aparenta abandonare a strategiei Casei Albe de a presa Ucraina să accepte un acord de pace.

Acum, pentru prima dată, Rusia este cea care trebuie să facă un angajament, deși nu este clar ce se va întâmpla dacă îl va accepta, apreciază jurnalistul Dan Sabbagh într-o analiză din The Guardian.

Propunerea de pace anunțată în Arabia Saudită

Anunțând propunerea de pace la Jeddah, în Arabia Saudită, Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a declarat că speră ca Rusia să accepte un acord de pace „pentru a putea trece la a doua fază a acestuia, care înseamnă negocieri reale”.

Această afirmație lasă loc pentru multe interpretări. Rusia a susținut și ea ideea unui armistițiu, dar Kremlinul și-a dorit ca acesta să fie urmat de alegeri în Ucraina, înainte de orice negociere completă cu privire la teritorii și viitoarea securitate a Kievului.

Ucraina cere garanții puternice de securitate

Pe de altă parte, Ucraina va dori garanții puternice de securitate pentru a preveni reluarea războiului, inclusiv prezența unor forțe de menținere a păcii europene pe teren – un aspect pe care Rusia l-a respins până acum. O întrebare deschisă este dacă aceste trupe de menținere a păcii ar putea intra în Ucraina în perioada armistițiului, dar acest lucru rămâne speculativ.

Până la discuțiile de marți dintre delegațiile americane și ucrainene, dinamica frontului nu părea să favorizeze un armistițiu. Decizia Ucrainei de a lansa un atac cu drone asupra Rusiei, luni noapte, a demonstrat clar că capacitatea sa militară nu a fost afectată semnificativ de pauza în furnizarea de informații militare americane. Totodată, acest atac a fost și o încercare agresivă de a pune presiune pe Moscova pentru a accepta pacea.