Peste 80.000 de cetățeni ruși dețin un permis de ședere în fosta republică sovietică cu 1,3 milioane de locuitori, care și-a câștigat independența în 1991 și în care trăiește o importantă minoritate rusofonă.
„Astăzi, am convenit în cadrul consiliului coaliției că vom recomanda grupurilor noastre parlamentare să modifice de urgență constituția, astfel încât cetățenii statelor agresoare să nu mai fie factori de decizie în alegerile locale”, a declarat luni prim-ministrul estonian Kristen Michal, pentru postul public de televiziune ERR.
În prezent, rezidenții permanenți ai țării baltice au dreptul constituțional de a vota la alegerile locale, în circumscripția în care locuiesc.
După începutul invaziei ruse din Ucraina, diverse partide politice estoniene au propus excluderea cetățenilor ruși și belaruși, iar uneori inclusiv a apatrizilor care trăiesc în Estonia, de la participarea în alegeri, temându-se de interferențe străine.
Coaliția de guvernare din Estonia a precizat că speră să modifice rapid constituția „astfel încât cetățenii statelor agresoare și apatrizii să nu poată vota la alegerile municipale din octombrie anul viitor”, a afirmat Helir-Valdor Seeder, șeful grupului parlamentar al formațiunii Isamaa („Patria”), un partid creștin-democrat și național-conservator, într-un comunicat de presă.
Proiectul de amendament pentru modificarea constituției ar putea fi gata încă de joi.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!