„Cauza penală a fost pornită în martie 2013, de către Procuratura Generală în baza autosesizării. Ulterior la aceasta au fost conexate și alte cauze penale pornite de CNA.
În rezultatul efectuării urmăririi penale, s-a stabilit că, un grup de persoane, fiind în complicitate cu administratorul și fondatorul unor companii, precum și cu alte persoane în privința cărora în prezent sunt desfășurate acțiuni procesuale, după ce au dobândit în perioada lunii decembrie 2011 prin înșelăciune de la „Banca de Economii” SA a unui credit în mărime de 4 400 000, au însușit mijloacele bănești respective prin diferite scheme infracționale, astfel instituției financiare fiindu-i cauzat un prejudiciu în proporții deosebit de mare.
Totodată, persoanele vizate supra, având scopul spălării banilor prin metodele de tăinuire și deghizare a originii mijloace bănești în sumă de 4 400 000 lei dobândite de la „Banca de Economii” SA, le-au transferat în baza contractelor fictive de antrepriză în adresa conturilor bancare a mai multor companii, de unde erau ridicate în numerar de complicii la infracțiune, inclusiv și de către învinuiții figuranți pe dosarul dat.
Cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Pentru infracțiunea incriminată la data comiterii faptei legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 ani până la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani (în cazul art. 190 alin.(5) din Cod penal) și închisoare de la 5 la 10 ani (în cazul art. 243 alin.(3) lit.b) din Cod penal)”, comunică PA.
Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.
În martie 2025, administratorul unei companii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în proporții deosebit de mari în cauza Banca de Economii. Instanța i-a stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 6 ani cu executare, fiind menținută măsura preventivă-arestarea preventivă, până când sentința va deveni definitivă, anunță PA.
În luna ianuarie a anului 2024, fostul președinte interimar al SA „Banca de Economii”, învinuit de săvârșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda bancară”, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, anunță Procuratura Anticorupție.
Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a CNA și procurorii anticorupție au primit confirmarea sechestrelor, aplicate în afara țării, în dosarul Frauda Bancară. Este vorba despre bunuri și active în valoare de 55, 7 milioane de euro sau echivalentul a peste 1 miliard de lei.
Printre bunurile sechestrate se numără un teren de aproximativ 3 hectare și alte active, care ar aparține unei companii afiliate cu unul dintre învinuiții în dosarul Frauda Bancară. În prezent, ARBI are în executare 141 de delegații în privința a 200 de subiecți pe cauze penale. De asemenea, Agenția a aplicat sechestre pe bunuri din țară evaluate la peste 1 milion de lei.
Fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională va putea fi condamnat în dosarul fraudei bancare. Asta după ce Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea avocaților acestuia cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din legea „condamnării în lipsă”.
Vlad Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, când Guvernul Filip și-a anunțat demisia. Liderul PD de atunci scria că „are nevoie de timp pentru a-și securiza familia”, dar nu a mai revenit în țară.
Mai bine de un an, oligarhul fugar s-a aflat pe teritoriul Statelor Unite, unde a solicitat și azil politic, cerere respinsă însă de autoritățile acestui stat.
În pragul alegerilor prezidențiale din toamna lui 2020, Plahotniuc a părăsit SUA și a ajuns în Turcia.
Furtul miliardului în 2014 s-a desfășurat în 4 etape, cu implicarea unui număr mare de șefi de instituții responsabile ale statului, ai Băncii Naționale, din cadrul ministerelor, până la nivel de Guvern și Legislativ, iar pregătirile au început încă în 2009.

Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!