6 zboruri 6 zboruri neautorizate detectate azi, 5 drone și rachete explodate în 4 raioane 1 decedat Un mort și doi răniți la Hîncești după ce un Mercedes s-a izbit de pilon 4 persoane Patru persoane transportate la spital după impactul de la Peresecina, Audi pe contrasens 23,4 °C Maximă de 23,4 grade astăzi la Chișinău după o dimineață rece de 6,4 grade
OMS: Pandemia a creat un „munte” de deșeuri medicale, care pot fi periculoase pentru sănătate și mediu

„Muntele” de deșeuri medicale rezultat în urma pandemiei de coronavirus prezintă riscuri pentru sănătate și pentru mediu, arată Organizația Mondială a Sănătății într-un raport făcut public astăzi. Reprezentanții OMS au solicitat măsuri pentru a reduce cantitatea de deșeuri, în special utilizarea mănușilor, transmite digi24.ro.

Foto: Profimedia Images

Organizația Mondială a Sănătății a analizat într-un nou raport cele aproape 87.000 de tone de echipamente de protecție individuală care au fost expediate între martie 2020 și noiembrie 2021 în întreaga lume de către Națiunile Unite, pentru a ajuta țările, în special pe cele mai defavorizate, să facă față pandemiei, relatează agențiile AFP și DPA.

Au fost expediate peste 140 de milioane de kituri de testare, capabile să genereze 2.600 de tone de deșeuri ne-infecțioase (în principal plastic) și 731.000 de litri de deșeuri chimice (echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic), în timp ce peste 8 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, generând alte 144.000 de tone de deșeuri sub formă de seringi, ace și cutii de siguranță.

Aproximativ 97% din deșeurile din plastic rezultate în urma testelor au fost incinerate.

Aceste zeci de mii de tone de deșeuri medicale la care se face referire în raport reprezintă însă doar o mică parte din volumul global de deșeuri, deoarece studiul nu ia în considerare echipamentele care nu au fost trimise prin intermediul ONU.

Aceste deșeuri medicale suplimentare rezultate în urma răspunsului la pandemie au pus la grea încercare sistemele de gestionare a deșeurilor din întreaga lume și amenință "sănătatea oamenilor și pe cea a mediului", subliniază cu îngrijorare OMS.

3 din 10 unități sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deșeurilor

Potrivit raportului, trei din 10 unități sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deșeurilor. În țările mai puțin dezvoltate, mai puțin de una din trei unități sanitare dispune de un serviciu de bază de gestionare a deșeurilor medicale.

OMS propune o multitudine de soluții pentru reducerea deșeurilor. Organizația sugerează crearea unor ambalaje mai mici și mai durabile și, în general, fabricarea de echipamente din materiale regenerabile.

Trimiterea deșeurilor medicale la depozitele de deșeuri ar trebui să fie ultima soluție, se arată în document.

Raportul solicită totodată dezvoltarea de măști care pot fi folosite de mai multe ori sau care pot fi compostate. OMS pune un accent deosebit pe mănuși, care, în contextul răspunsului la pandemie, constituie în termeni de volum cea mai mare parte a deșeurilor provenite din echipamentele de protecție individuală achiziționate prin intermediul ONU, mai scriu sursele citate de Agerpres.

OMS consideră că aceste mănuși sunt folosite într-un număr mult prea mare: deși agenția ONU nu le recomandă pentru administrarea de vaccinuri, „se pare că este o practică obișnuită”, se arată în raport.


Pub