[1821]

În momentul începerii mișcării Eteriei, domnul Moldovei, Mihai Suțu, a anunțat hotărîrea sa de a se retrage temporar din Moldova, lăsînd o căimăcămie care să se ocupe de treburile curente și mai ales să asigure Poarta Otomană de supunerea Moldovei. Mișcarea Eteriei a fost o organizație secretă grecească care a jucat un rol crucial în declanșarea Războiului de Independență al Greciei. În contextul acestei mișcări, Moldova, sub conducerea lui Mihai Suțu, a trebuit să navigheze cu grijă între presiunile otomane și aspirațiile naționale. Retragerea temporară a lui Suțu a fost o mișcare strategică menită să mențină stabilitatea în regiune și să evite represaliile otomane.

[1830]

Conform Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol, au început lucrările Comisiei pentru delimitarea granițelor dunărene dintre Principatele române și Imperiul otoman. Fostele raiale Brăila, Giurgiu, Turnu, împreună cu 30 de insule din Dunăre au fost efectiv reanexate Țării Românești. Lacul Brateș a revenit Moldovei. Tratatul de la Adrianopol a avut un impact semnificativ asupra Moldovei și Țării Românești, marcând o schimbare importantă în echilibrul de putere din regiune. Reanexarea teritoriilor a contribuit la consolidarea granițelor și a influențat dezvoltarea economică și politică a principatelor române.

[1923]

Intră în vigoare Constituția României din 1923, adoptată ca urmare a Marii Uniri. Constituția din 1923 a fost un document fundamental care a stabilit cadrul legal pentru funcționarea statului român modern. Aceasta a inclus principii democratice și a garantat drepturi și libertăți cetățenești, fiind un pas important în consolidarea unității naționale după Marea Unire din 1918. Pentru Moldova, aceasta a însemnat integrarea mai strânsă în structurile statului român și participarea la viața politică și economică a țării.

[1940]

Comisarul poporului la Externe, Viaceslav Molotov, a ținut în Sovietul Suprem al URSS un discurs asupra raporturilor cu România. Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucît tratatele de la Londra nu fuseseră denunțate), spunea că "aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS". Discursul lui Molotov a subliniat tensiunile existente între URSS și România, în special în ceea ce privește Basarabia. Această regiune, anexată de România în 1918, a fost un punct de dispută major între cele două țări, iar declarațiile lui Molotov au prefigurat evenimentele ulterioare din 1940, când URSS a ocupat Basarabia.

[1945]

Ministrul de Justiție, Lucrețiu Pătrășcanu, a semnat decretul-lege pentru "purificarea administrației publice", promulgat de rege în aceeași zi. Acest decret a fost parte a eforturilor postbelice de a reforma administrația publică din România, eliminând elementele considerate corupte sau necorespunzătoare. În contextul politic al vremii, aceste măsuri au fost văzute ca un pas necesar pentru modernizarea și democratizarea instituțiilor statului, deși au fost criticate pentru posibilele abuzuri și influențe politice.

[1964]

România și Argentina ridică legațiile la nivel de ambasadă. Acest pas a marcat o intensificare a relațiilor diplomatice între România și Argentina, reflectând dorința ambelor țări de a-și extinde influența și cooperarea internațională. Pentru România, aceasta a fost o oportunitate de a-și diversifica parteneriatele externe și de a-și consolida prezența pe scena internațională.

[1972]

S-a semnat Convenția cu privire la răspunderea internațională pentru daunele cauzate de obiecte lansate în spațiul extra-atmosferic (adoptată la 29 noiembrie 1971 la a XXVI-a sesiune a Adunării Generale a ONU). Această convenție a fost un pas important în reglementarea activităților spațiale, stabilind responsabilitățile statelor pentru daunele cauzate de obiectele spațiale. Într-o perioadă de expansiune a explorării spațiale, convenția a fost esențială pentru asigurarea unui cadru legal care să protejeze interesele tuturor națiunilor implicate.

[2004]

România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia sunt admise în NATO, cea mai mare extindere a organizației. Această extindere a NATO a reprezentat un moment istoric pentru România și celelalte țări admise, consolidând securitatea și stabilitatea în Europa de Est. Pentru Moldova, acest eveniment a avut implicații strategice, având în vedere proximitatea sa geografică și relațiile complexe cu vecinii săi.

[2004]

Irlanda devine prima țară din lume care interzice fumatul în locurile publice. Această măsură a fost un precedent important în domeniul sănătății publice, inspirând multe alte țări să adopte politici similare. Interzicerea fumatului în locurile publice a avut un impact semnificativ asupra sănătății populației și a contribuit la schimbarea atitudinilor față de fumat la nivel global.

[2017]

Premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanșând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană. Acest moment a marcat începutul procesului de Brexit, cu implicații profunde pentru Uniunea Europeană și pentru relațiile internaționale. Pentru Moldova, Brexit-ul a fost un subiect de interes, având în vedere legăturile economice și politice cu UE și impactul potențial asupra cetățenilor moldoveni care trăiesc și lucrează în Marea Britanie.