„Cum  orice eficiență se deduce din raportul beneficiului obținut la  costurile implicate,  EFICIENȚA ACTULUI DE GUVERNARE (a politicilor publice ) o putem deduce, evaluând acești  doi parametri:

COST: finanțarea bugetului de stat din granturi și împrumuturi ( alocate în scop de a crește bunăstarea cetățenilor), vedeți atașată  diagrama preluată de la dl V. Ioniță, care reflectă nivelul de dependență a bugetului de stat de granturi și împrumuturi;

BENEFICIU: Creșterea reală a salariului mediu lunar pe economie, ori venituri asigurate din MUNCĂ, ajustate la rata inflației.  Anume acesta fiind indicatorul, care reflectă creșterea nivelului de bunăstare a cetățeanului (și nu volumul de subvenții, compensații, ajutoare de stat etc, care poartă caracter provizoriu și deseori discriminatoriu).

Astfel, deducem că:

➡️În  perioada 2000-2009 (guvernul PCRM), când datoria de stat a fost diminuată ca raport din PIB de la 70% la 27%,  salariul mediu pe economie a crescut de la 408 lei la 2747 lei,  fiind asigurată o creștere reală a salariului  în mediu de 17% pe an. 

➡️În perioada 2010-2015 (guvernele AIE), bugetul de stat era în mediu finanțat din granturi și împrumuturi în proporție de 17%,  iar creșterea reală a salariului în mediu a constituit doar 1,52% pe an;

➡️În perioada 2016-2019 (guvernul PDM), bugetul de stat era în mediu finanțat din granturi și împrumuturi în proporție de doar 9,8%,  iar creșterea reală a salariului în mediu a constituit 7,8% pe an;

➡️În 2020 (guvernul PSRM), în an pandemic☝️ bugetul de stat a fost finanțat din împrumuturi și granturi în proporție de 22%, iar creșterea reală a salariului mediu pe economie a constituit 9,4%;

➡️În perioada 2021-2024 (guvernul PAS), când deja ¼ din buget  este finanțată din contul granturilor și împrumuturilor, iar datoria publică a atins cifra de 38% din PIB, creșterea reală a salariului a constituit  în mediu doar 1,58% pe an.

PS: nu aș vrea să influențez cumva deciziile DVS electorale, doar că... cifrele vorbesc de la sine”, a punctat Tatiana Iovv. ex-șefă AGE.

Potrivit celui mai recent sondaj IMAS, publicat la mijlocul lunii aprilie, moldovenii visează la un salariu de 10 ori mai mic decât al Ancăi Dragu de la BNM, pentru „un trai decent”. Astfel, circa 27% dintre respondenți spun că au nevoie de un salariu între 6 și 10 mii de lei pentru un trai decent, iar circa 23% declară că au nevoie de un venit lunar de 20 de mii de lei. Totuși circa 82% dintre respondenți au spus că nu au acest venit lunar.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a ridicat, în 2024, un salariu anual de peste 2,5 milioane de lei, adică peste 200.000 lei pe lună. Datele sunt indicate în declarația de avere și interese personale depusă de funcționară la Agenția Națională de Integritate (ANI).

În același timp, directorul Serviciului Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a ridicat un salariu de peste 563 de mii de lei și a primit peste 111 de mii de lei diurne pentru deplasări, anul trecut. Datele au fost reflectate în declarația de avere și interese personale depusă la Agenția Națională de Integritate pentru 2024.

La începutul lunii aprilie deputatul PAS, Radu Marian, a anunțat că tinerii care se vor angaja la primul loc de muncă vor primi un adaos la salariu. Aceștia vor ridica în fiecare lună timp de un an câte trei mii de lei, supliment la leafă. Potrivit parlamentarului, este vorba despre muncitorii din sfera automotivelor, electronicelor, textilelor, industriei farmaceutice și chimice, procesării alimentare și materialelor de construcție.

Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor și Procuratura Generală cer ajustarea salariilor procurorilor, făcând referire la „proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru 2025”. Potrivit unui comunicat de presă emis de CSP, acest lucru este o necesitate „în conformitate cu prevederile constituționale și rata inflației”.

Și profesorii au cerut lefuri mai mari cu 35%, dar Guvernul le-a spus că majorările vor fi mult mai mici. De la 1 ianuarie 2025, au fost majorate plățile aferente pentru gradele didactice ale profesorilor și educatorilor, gradele manageriale, dar și clasele de salarizare pentru metodiștii și conducătorii de cerc din grădinițe.

În schimb, Guvernul a decis să majoreze salariile membrilor naționali ai comisiilor de Vetting pentru judecători și procurori până la 110 mii lei, în contextul în care o pensie medie e de circa 3300 lei. „Mi se pare populist să faci asemenea comparație”, a comentat, la acel moment, deputatul PAS Radu Marian.

De la începutul anului 2025 se atestă o scădere a remitențelor în Republica Moldova, potrivit datelor oficiale, afișate de BNM. Totuși, analistul economic Veaceslav Ioniță susține că „transferurile oficiale reflectă doar o parte a realității, iar sumele reale de bani care intră în Moldova includ și banii aduși fizic de moldoveni reveniți temporar acasă, banii transmiși informal prin rude, microbuze etc., utilizarea cardurilor bancare străine de către rudele din țară”. Astfel, Moldova rămâne în continuare dependentă de intrările de valută din exterior, care asigură finanțarea consumului și echilibrul pieței valutare, concluzionează expertul.