Problema ce a fost supusă la vot viza adoptarea sau nu a amendamentelor ce ar permite întărirea puterilor lui Lukaşenko, liderul care conduce Belarus cu o mână de fier, din 1994.
Peste 65% dintre cetățeni au votat da, a anunțat Comisia Electorală a fostei republici sovietice. Prezența la vot a fost de peste 78%, potrivit aceleiași surse. Rezultatul nu este nicio surpriză, sub controlul strâns al regimului de la Minsk, care de vara trecută reprimă orice opoziție. Într-o declarație dată la o secție de votare, Lukașenko a spus că îi va cere lui Putin să dea înapoi Belarusului armele nucleare la care a renunțat după căderea Uniunii Sovietice.
Referendumul a avut loc într-un moment în care Ucraina vecină este cuprinsă de războiul declanşat pe 24 februarie.
Potrivit preşedintelui Comisiei electorale centrale, Igor Karpenko, 10,07% dintre belaruşii care s-au exprimat la referendum au votat împotrivă. Potrivit aceleiaşi surse, rata de participare a fost de 78,63%. Pentru a fi adoptate, amendamentele aveau nevoie să adune în favoarea lor peste 50% din voturi, referendumul fiind considerat validat dacă peste 50% dintre alegători au participat la el, scriu AFP și DPA, citate de Agerpres.
Printre schimbările propuse se numără o imunitate judiciară pe viaţă pentru foştii preşedinţi şi introducerea unei limite de două mandate pentru succesorii lui Lukaşenko. Deşi textul Constituţiei nu prevedea o astfel de limită înainte, ea se va aplica începând cu intrarea în funcţie a unui nou preşedinte, ceea ce i-ar permite lui Lukaşenko să rămână la putere până în 2035 dacă va fi reales în 2025.
De asemenea, în noua versiune a Constituţiei, dispare obligaţia ca Belarus să rămână „zonă non-nucleară”. Acest articol va fi înlocuit prin altul ce exclude „o agresiune militară de pe teritoriul” belarus.
La sfârşitul lui ianuarie, SUA şi-au exprimat îngrijorarea că această reformă ar permite o desfăşurare de arme nucleare ruse în Belarus, ţară ce se învecinează cu Ucraina şi Polonia.
Realegerea lui Aleksandr Lukaşenko la preşedinţie în august 2020 a declanşat o mişcare de contestare istorică în această fostă republică sovietică, mişcare violent reprimată de autorităţi, care au întreprins arestări în masă, lichidări de mass-media şi de ONG-uri.
În Rusia, o reformă constituţională adoptată în 2020 a deschis calea pentru menţinerea la putere a preşedintelui Vladimir Putin până în 2036.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!