[1621] Grigore al XV-lea devine papă.

Grigore al XV-lea, născut Alessandro Ludovisi, a fost ales papă într-o perioadă de mari frământări religioase și politice în Europa. Domnia sa a fost marcată de eforturi de a întări influența Bisericii Catolice în fața Reformei Protestante. De asemenea, a fost cunoscut pentru introducerea sistemului de vot secret în conclavul papal, o inovație care a influențat semnificativ procesul de alegere a viitorilor papi.

[1919] România și Polonia au stabilit relații diplomatice.

Stabilirea relațiilor diplomatice între România și Polonia a fost un pas important în consolidarea alianțelor regionale în perioada interbelică. Ambele țări aveau interese comune în fața amenințărilor externe, în special din partea Uniunii Sovietice și a Germaniei. Această colaborare a fost esențială pentru securitatea și stabilitatea Europei Centrale și de Est în perioada interbelică.

[1929] S-a încheiat, la Moscova, un acord pentru aplicarea Pactului Briand-Kellogg.

Acest acord a fost un exemplu de efort diplomatic pentru menținerea păcii în Europa, însă, din păcate, nu a reușit să prevină agresiunile ulterioare ale Uniunii Sovietice. Invazia Basarabiei în 1940 a avut un impact profund asupra Moldovei, ducând la schimbări teritoriale și demografice semnificative.

[1934] Semnarea Pactului Înțelegerii Balcanice.

Pactul Înțelegerii Balcanice a fost un efort de a crea un front comun împotriva amenințărilor externe și de a asigura stabilitatea în regiunea Balcanilor. Deși Bulgaria nu a participat, pactul a reprezentat un pas important în cooperarea regională și a contribuit la menținerea păcii în Balcani în perioada interbelică.

[1945] Descoperirea unui depozit de arme și muniții în România.

Această descoperire a evidențiat tensiunile politice din România postbelică, unde forțele comuniste, susținute de Uniunea Sovietică, căutau să preia controlul asupra guvernului. Evenimentele au prefigurat instaurarea regimului comunist în România, care a avut consecințe profunde asupra întregii regiuni, inclusiv asupra Moldovei.

[1945] Se promulgă Legea pentru epurarea presei.

Această lege a fost parte a eforturilor de a elimina influențele fasciste și naziste din societatea românească postbelică. Totuși, a fost folosită și ca un instrument de control politic, permițând regimului comunist să reducă la tăcere vocile critice și să consolideze cenzura asupra presei.

[1977] Europa Liberă transmite scrisoarea lui Paul Goma.

Acest eveniment a marcat un moment crucial în istoria dizidenței românești, Paul Goma devenind o figură centrală în mișcarea de opoziție față de regimul comunist. Solidaritatea cu Charta 77 a evidențiat legăturile dintre disidenții din Europa de Est și a inspirat alte acțiuni de protest împotriva regimurilor totalitare.

[1991] Epidemia de holeră în America Latină.

Această epidemie de holeră a evidențiat vulnerabilitățile sistemelor de sănătate publică din America Latină și a subliniat importanța cooperării internaționale în gestionarea crizelor de sănătate. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, a fost un exemplu de provocare globală care necesită răspunsuri coordonate.

[1998] Eduard Șevardnadze supraviețuiește unui atentat.

Eduard Șevardnadze, fost ministru de externe al Uniunii Sovietice și președinte al Georgiei, a fost o figură importantă în politica internațională. Supraviețuirea sa în urma atentatului a fost un moment de cotitură în istoria recentă a Georgiei, subliniind instabilitatea politică din regiune și provocările cu care se confruntă liderii post-sovietici.

[2001] Reuniunea Bisericilor Catolice, Luterane și Reformate.

Această întâlnire a fost un pas semnificativ în dialogul ecumenic, reflectând dorința de reconciliere și cooperare între diferitele ramuri ale creștinismului. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, a fost un exemplu de eforturi globale de a depăși diviziunile istorice și de a promova unitatea creștină.