„În scopul promovării patrimoniului Republicii Moldova, Porsche a creat un exemplar unic al modelului 911 GT3 cu pachetul Touring – „Tree of Life”, un proiect de excepție inspirat din unul dintre cele mai valoroase și reprezentative simboluri ale identității noastre culturale –Pomul Vieții. 

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a avut onoarea de a găzdui lansarea oficială a acestui automobil remarcabil, care îmbină performanța inginerească, designul contemporan și patrimoniul cultural. Motivul Pomul Vieții regăsit frecvent în colecțiile MNEIN încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, reprezintă unul dintre cele mai valoroase simboluri ale patrimoniului cultural național, inspirând atât brandul de țară al Republicii Moldova, cât și designul automobilului Porsche 911 GT3 Touring „Tree of Life”.

Brandul de țară „Pomul Vieții”, reprezintă unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Republicii Moldova și un motiv emblematic al covorului tradițional, a constituit sursa principală de inspirație a proiectului. Acest simbol ancestral reflectă continuitatea vieții, legătura dintre generații, fertilitatea, prosperitatea și armonia dintre om și natură. Rădăcinile sale adânc înfipte în pământ evocă moștenirea lăsată de strămoșii noștri, valorile și tradițiile care au modelat identitatea poporului moldovenesc, în timp ce coroana sa bogată și ramurile în continuă creștere simbolizează dezvoltarea, reînnoirea și aspirația către viitor.

Prezența acestui simbol pe automobilul Porsche Sonderwunsch „Tree of Life” reprezintă o recunoaștere internațională a patrimoniului cultural al Republicii Moldova și o demonstrație că valorile tradiționale pot inspira creații contemporane de înaltă clasă.

Adresăm sincere mulțumiri Porche Center Moldova pentru colaborare, pentru aprecierea patrimoniului cultural al Republicii Moldova și pentru promovarea unuia dintre cele mai importante simboluri ale culturii noastre tradiționale pe scena internațională. 

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală invită publicul larg să admire acest automobil unic în perioada 2–7 iunie 2026.

Vă așteptăm cu drag!

P.S. Evenimentul organizat nu a adus prejudiciu patrimoniului mobil și imobil al muzeului”, se menționează în comunicatul remis de instituție.

De cealaltă parte, activistul Vitalie Sprînceană are dubii referitor la intențiile care stau la baza deciziei de a expune bolidul în incinta unui muzeu.

Hai să continuăm discuția despre Porsche și Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...

Muzeul a scos un comunicat de presă, care repetă, pe jumătate, mesaje din campania de promovare a automobilului...

Adică, mesajul nu vorbește cu oamenii (și-s mulți) care adresează întrebări rezonabile și legitime: cum a fost posibilă introducerea automobilului în muzeu fără acte permisive, cum se face că Muzeul s-a opus construcției unei rampe pentru persoanele cu dizabilități (din motiv că ar strica ”integritatea” clădirii) dar demontează părți din clădire pentru a băga bolizi, care sunt costurile de găzduire ale acestei campanii publicitare într-un spațiu cultural de stat?

Muzeul însă alege să se poziționeze ca agent de vânzări ale automobilelor și se adresează consumatorilor cu platitudini generate de ChatGPT despre tradiție, performanță inginerească și restul… (Dacă tot e vorba despre asocierea unor tradiții și brandul Porsche, atunci muzeul ar putea căuta oriunde pe internet despre participarea dinastiei Porsche în mașinăria nazistă, de la fabricarea de tancuri și tunuri pentru armată la utilizarea muncii unor sclavi aduși din toată Europa pe timpul lui Hitler). 

În general, am cam întârziat cu o discuție pe care ar fi trebuit să o purtăm încă acum niște ani în urmă: cea despre rostul și viitorul muzeului de etnografie într-un context al unei lumi în schimbare, în contextul în care narațiunile tradiționale (despre națiunea monoetnică, despre cultura tradițională) sunt interogate critic și în care multe comunități etnice, religioase sau teritoriale cer dreptul de a fi prezente și ele în muzee, cer ca vocile lor să fie recuperate și desprinse din corul monoton și monocromatic al narativelor naționale...

Câțiva ani în urmă Muzeul a pornit un proces de ”modernizare” care include ”edificare a unor noi corpuri de clădiri cu regim redus de înălțime, și dezvoltarea infrastructurii subterane, inclusiv spații de parcare”. 

Adică, modernizarea inițiată de minister include doar o ”reînnoire” arhitecturală și de infrastructură, fără a fi însoțită de o ”reînnoire” curatorială și de perspectivă. 

Muzeul nu a trecut printr-un proces de re-evaluare a moștenirii sale, funcționând deopotrivă ca o colecție de obiecte etnografice selectate arbitrar (de ce iile și ițarii fac parte din expozițiile permanente, iar hainele robilor romi nu figurează în nici o expoziție?), un cabinet de curiozități (animalele împăiate) și proiecții politice (harta tridimensională a Moldovei), adunate în diverse epoci și care nu prea comunică între ele. 

Etnografia nu mai este și nu ar trebui să rămână doar studiul unor artefacte ale grupurilor majoritare atașate unor proiecte de construcție națională (muzeul care a adus Porsche în sala de expoziții nu a găzduit nicio expoziție încă despre romii din Moldova, despre trecutul lor traumatic și despre prezența lor în amalgamul de popoare ce au locuit acest teritoriu). 

La fel, muzeul de etnografie nu ar trebui să se ocupe doar de studiul ”grupurilor moarte”, ci trebuie să se învețe să vadă cultura vie, cea care este creată de diverse grupuri în spațiile lor domestice, la locul de muncă, în spațiul public etc (încă nu am primit un răspuns coerent de ce cultura pe care o fac inițiativele de la Zemstvei nu e cultură, în sensul Muzeului de Etnografie, iar expoziția cu mașini de lux reprezintă ”o demonstrație că valorile tradiționale pot inspira creații contemporane de înaltă clasă”).

Prin proiectul de modernizare pe care îl flutură, muzeul își propune să devină un spațiu de consum și recreere culturală, ceva între McDonalds și un mall. 

Dar oare acesta e rostul muzeului contemporan? Nu ar trebui, oare, ca acesta să fie un spațiu de învățare, de discuție, de confruntare cu diverse aspecte (inclusiv neplăcute - cum e sclavia romilor ori Holocaustul ori prigonirile altor grupuri, ori diversele forme de represiune) ale trecutului, cu cultura vie a prezentului (atât cea înaltă, cât și cea populară, atât cea materială, cât și cea imaterială)?”, punctează activistul.

Un Porsche GT3 Touring Tree of Life unic, inspirat din Pomul vieții și cu propriul covor moldovenesc imprimat este expus, în aceste zile, la Muzeul de Etnografie din capitală. Constantin Mihalachi l-a descris detaliat, într-un clip video distribuit pe rețele. Totuși, evenimentul a provocat și critici din partea unor activiști.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

---