Scherf a trebuit să se zbată din greu pentru a atrage investiții după ce și-a înființat în 2021 compania care produce drone de atac și inteligență artificială pentru câmpul de luptă.
Acum, aceasta e cea mai mică dintre problemele sale. Compania cu sediul în München și-a dublat valoarea la 12 miliarde de dolari în urma unei runde de finanțare luna trecută.
„Anul acesta Europa, pentru prima dată în ultimele decenii, cheltuie mai mult pe achiziția de tehnologie de apărare decât Statele Unite”, afirmă el într-un interviu acordat Reuters.
Fost partener la firma de consultanță McKinsey & Company, Scherf consideră că Europa se află în pragul unei transformări a inovației în domeniul apărării, similară cu „Proiectul Manhattan” – efortul științific care a dus la dezvoltarea rapidă a armelor nucleare de către SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Europa începe acum să se împace cu ideea de apărare”, consideră Scherf.
Noul guvern al Germaniei pariază pe A.I. și startup-uri
Reuters a vorbit cu 24 de directori, investitori și factori de decizie pentru a analiza cum Germania – cea mai mare economie a Europei – intenționează să joace un rol central în reînarmarea continentului.
Sursele consultate de Reuters afirmă că guvernul cancelarului Friedrich Merz consideră inteligența artificială și tehnologia dezvoltată de startup-uri esențiale pentru planurile sale de apărare și elimină birocrația pentru a conecta direct firmele la eșaloanele superioare ale armatei.
Marcată de trauma militarismului nazist și de o puternică etică pacifistă postbelică, Germania a menținut mult timp un sector al apărării relativ mic și prudent, protejat de garanțiile de securitate oferite de SUA.
Modelul economic german, modelat de o aversiune profundă față de risc, a favorizat îmbunătățirile graduale în locul inovației disruptive.
Dar acest lucru s-a schimbat. Odată cu creșterea incertitudinii legate de sprijinul militar american, Germania – unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei – intenționează să își tripleze aproape bugetul anual de apărare, ajungând la circa 162 de miliarde de euro până în 2029.
O mare parte din acești bani vor fi investiți în reinventarea naturii războiului, potrivit surselor Reuters.
Helsing face parte dintr-un val de startup-uri de apărare germane care dezvoltă tehnologii de vârf – de la roboți asemănători tancurilor și controlați de A.I., la mini-submarine autonome, și gândaci-spion pregătiți pentru câmpul de luptă.
„Vrem să ajutăm Europa să-și recapete coloana vertebrală”, susține Scherf.
Un „moment de cotitură” în privința înarmării Germaniei
Unele dintre aceste firme mai mici oferă acum consultanță guvernului, alături de firme consacrate precum Rheinmetall și Hensoldt – care au mai puține motive să se concentreze pe inovație, având în vedere portofoliile lor mari de comenzi pentru sisteme convenționale.
Un nou proiect de lege privind achizițiile, adoptat miercuri de cabinetul cancelarului Merz, își propune să reducă barierele de intrare pe piață pentru startup-urile cu resurse limitate, permițându-le să primească plăți în avans.
Legea ar permite de asemenea autorităților să limiteze licitațiile doar la ofertanți din Uniunea Europeană.
Marc Wietfeld, directorul general și fondatorul producătorului de roboți autonomi ARX Robotics, a spus că o întâlnire recentă cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius, i-a confirmat cât de profundă este schimbarea de viziune la Berlin.
„Mi-a spus: «Banii nu mai sunt o scuză, acum există». A fost un moment de cotitură”, afirmă Wietfeld.
Germania vrea să fie în avangarda reînarmării Europei
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și reînnoirea îndoielilor privind angajamentul SUA față de NATO, Germania s-a angajat să atingă noul obiectiv al alianței de 3,5% din PIB alocat apărării până în 2029 – mai rapid decât majoritatea aliaților europeni.
Oficialii de la Berlin au subliniat necesitatea de a dezvolta o industrie europeană de apărare pentru a reduce dependența față de companiile americane. Dar obstacolele pentru extinderea „campionilor industriali” în Germania – și în Europa, în general – sunt semnificative.
Spre deosebire de Statele Unite, piața europeană este fragmentată. Fiecare țară are propriile standarde de achiziție pentru contracte.
SUA are deja un grup stabil de giganți ai apărării, precum Lockheed Martin și Raytheon (RTX), și un avantaj în domenii-cheie precum tehnologia de sateliți, avioanele de luptă și munițiile ghidate de precizie.
Washingtonul a început să sprijine startup-urile din domeniul tehnologiei de apărare încă din 2015 – inclusiv Shield AI, producătorul de drone Anduril și compania software Palantir – acordându-le porțiuni din contractele militare.
Până de curând, startup-urile europene stăteau în umbră, fără sprijin guvernamental.
Dar o analiză realizată de Aviation Week în luna mai a arătat că primele 19 țări din Europa în ceea ce privește cheltuielile militare – inclusiv Turcia și Ucraina – sunt pe cale să aloce 180,1 miliarde de dolari în acest an pentru achiziții militare, comparativ cu 175,6 miliarde în Statele Unite.
Totuși, cheltuielile totale ale Washingtonului rămân mai mari.
O revoluție precum cea adusă de mitralieră sau tanc
Hans Christoph Atzpodien, șeful Asociației Industriei de Securitate și Apărare din Germania (BDSV), a declarat că unul dintre obstacole este că sistemul de achiziții al armatei este adaptat pentru furnizorii consacrați și că acesta nu se potrivește ritmului alert pe care îl impun noile tehnologii.
Ministerul Apărării de la Berlin a declarat, într-un comunicat, că ia măsuri pentru a accelera achizițiile și pentru a integra mai bine startup-urile, astfel încât noile tehnologii să fie puse rapid la dispoziția Bundeswehr, armata germană.
Annette Lehnigk-Emden, șefa puternicei agenții de achiziții a forțelor armate, a evidențiat dronele și inteligența artificială ca domenii emergente pe care Germania trebuie să le dezvolte.
„Schimbările pe care le aduc pe câmpul de luptă sunt la fel de revoluționare precum au fost mitraliera, tancul sau avionul”, afirmă aceasta.
Citiți continuarea pe HotNews.ro.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!