Numirea sa a pus capăt la 60 de zile de suspans după alegerile legislative anticipate din iulie, care au avut ca rezultat o Adunare Naţională fragmentată în trei blocuri: stânga, centru-dreapta şi extremă dreapta.
Acest scrutin a fost convocat după dizolvarea Adunării decisă de preşedintele Emmanuel Macron în urma înfrângerii majorităţii sale la alegerile europene de la începutul lunii iunie, unde extrema dreaptă s-a clasat pe primul loc.
La televiziune, şeful guvernului, numit cu o zi înainte, şi-a lăudat „capacitatea sa de a negocia”, el care a fost comisar european şi negociator pentru Brexit, şi a asigurat că „respectă” alegătorii Rassemblement national (RN), deşi nu are „nimic în comun” cu partidul de extremă dreaptă.
Fostul ministru de dreapta şi-a justificat numirea prin "capacitatea sa de a negocia, de a aduce oamenii împreună, de a-i respecta, de a-i asculta”. „Nu am nimic în comun sau nu prea multe în comun cu tezele sau ideologiile Rassemblement national”, dar „îi respect” pe cei 11 milioane de francezi care au votat pentru RN, a adăugat el.
Întrebat despre deficitul public abisal, care ar urma să crească la 5,6% din PIB în acest an, premierul a răspuns: „Faţă de această urgenţă, nu îmi refuz o justiţie fiscală mai mare”.
Barnier a mai spus că este în favoarea unei „îmbunătăţiri” a controversatei reforme a pensiilor, dar fără a „pune totul în discuţie”.
Partizan în 2021 al creşterii vârstei de pensionare la 65 de ani, el a refuzat să spună dacă va reveni asupra majorării acesteia de la 62 la 64 de ani, înscrisă în reforma adoptată cu mare greutate în 2023.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!