35,86 lei/l Motorina la 35,86 lei/l, benzina la 33,67 lei/l — noi prețuri ANRE de vineri 23.180 kg ANSA nimicește 23.180 kg de banane și 820 kg de ceai cu pesticide depășite 20,1147 lei Euro la 20,1147 lei, dolar la 17,5246 lei — curs BNM pentru weekend 10–40% % Râurile Nistru și Prut la 10–40% din debitul mediu — coduri Roșu, Portocaliu, Galben
Cum va funcţiona aplicaţia europeană de verificare a vârstei pentru accesul pe reţelele sociale

Comisia Europeană a propus joi interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la reţelele sociale, cu conturi supravegheate de părinţi până la vârsta de 15 ani, măsură ce se va baza pe un instrument construit de Bruxelles: o aplicaţie gratuită, open-source, de verificare a vârstei, care informează o platformă dacă un utilizator îndeplineşte un anumit prag de vârstă, fără a-i dezvălui identitatea, transmite Reuters care publică vineri un material informativ despre prevederile acestei legi, scrie digi24.ro.

Foto: Profimedia Images

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că propunerea a fost elaborată după ce Bruxelles-ul „a analizat cazul Australiei”, care a interzis accesul pe reţelele sociale pentru persoanele sub 16 ani anul trecut. 

Dacă va fi adoptată, această lege ar reprezenta cea mai mare restricţie de acces la reţelele sociale din lume, acoperind 450 de milioane de oameni din 27 de ţări. 

Aplicaţia pentru smartphone 

O aplicaţie pentru smartphone, dezvoltată de Comisia Europeană, a fost prezentată în aprilie 2026. Ea este implementată în statele membre, cu şapte ţări pilot: Cipru, Danemarca, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia şi Spania. Comisia se aşteaptă ca sistemul să fie disponibil la nivelul întregii UE până la sfârşitul anului 2026.

Aplicaţia va fi utilizată pentru a dovedi că utilizatorii au peste 18 ani atunci când accesează site-uri pentru adulţi, o restricţie deja implementată în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA). 

În conformitate cu legea propusă privind copiii, nerespectarea regulilor privind minorii ar intra sub incidenţa aplicării Legii privind serviciile digitale (DSA), unde sancţiunile pot ajunge până la 6% din cifra de afaceri globală. 

Comisia scrie codul şi standardele; sistemul în sine este descentralizat. Statele membre îl execută prin intermediul unor emitenţi pe care îi desemnează, iar dovezile se află pe telefonul utilizatorului. Nu există o bază de date centrală a UE cu vârste sau cu cine pe cine a verificat.

Cum funcţionează 

Un utilizator îşi dovedeşte vârsta o singură dată unui emitent desemnat la nivel naţional - un organism verificat de statul membru, care poate fi un furnizor de identificare digitală, o bancă sau un oficiu poştal. Pe un site restricţionat, aplicaţia certifică faptul că utilizatorul depăşeşte pragul de vârstă necesar. Platforma primeşte doar un răspuns de tip da sau nu. 

Emiterea şi verificarea sunt gestionate de entităţi separate. Furnizorului de dovezi nu i se spune pentru ce serviciu a fost utilizată dovada. Fiecare dovadă funcţionează o singură dată, prevenind urmărirea între servicii. Nu se păstrează documente de identitate sau date biometrice. Codul este open-source, permiţând o examinare independentă. 

Semnificaţia abordării UE constă în faptul că oferă un mecanism comun de verificare a vârstei, în loc să lase platformele individuale să îşi dezvolte şi să îşi aplice propriile sisteme. 

„Platformele online se pot baza cu uşurinţă pe aplicaţia noastră de verificare a vârstei. Deci nu mai există scuze”, a spus von der Leyen.

Diferenţele faţă de Australia 

Australia a legiferat o vârstă minimă de 16 ani, dar nu a prescris nicio metodă şi nu a construit nicio infrastructură de stat. Totul a fost lăsat la latitudinea platformelor în sine, folosind furnizori comerciali. 

Un test din umbră raportat de Reuters a constatat că platformele nu au solicitat dovada vârstei pentru niciunul dintre cele 50 de conturi de testare care declarau vârsta de 16 ani. Canberra a dublat de atunci amenzile maxime şi a ameninţat cu acţiuni în justiţie.

Ce se întâmplă în continuare 

Propunerea trebuie aprobată de statele membre ale UE şi de Parlamentul European înainte de a deveni lege. Grecia, care legiferează o interdicţie pentru minorii sub 15 ani, a declarat că se aşteaptă la o „convergenţă clară” cu propria abordare şi îşi propune ca legea să intre în vigoare la începutul anului viitor. 

Interdicţia pentru minorii sub 16 ani din Spania aşteaptă un vot parlamentar. Ministrul Transformării Digitale, Oscar Lopez, spune că sistemele de vârstă trebuie „să găsească un echilibru cu dreptul la viaţă privată”. Prim-ministrul Pedro Sanchez a declarat că mesajul către „tehno-oligarhi” este unul direct: „copilăria este protejată de democraţiile noastre”. 

În Franţa, însă, Consiliul Constituţional a blocat luna trecută o interdicţie naţională pentru minorii sub 15 ani, considerând-o o încălcare neconstituţională şi disproporţionată a libertăţii de exprimare. Hotărârea ilustrează faptul că acest cadru legal rămâne „contestat” şi că instanţele naţionale vor contribui la modelarea mediului în care este implementat regulamentul UE.


Pub