„Povestea gogoașei... Pe moldoveni i-am amăgit, pe FMI l-am mințit, pe Amnesty - am ridiculizat, Comisia de la Veneția - am ignorat... Urmează UE! /PAS/”, a scris, ironic, Ion Chicu.

Un ping-pong de replici a avut loc între deputatul Ion Chicu, ex-premier al RM, deputatul PAS Radu Marian și ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. „Am menționat sectoare care în campanie pe toate bilboard-urile galbene era scris că-s prioritare din perspectiva bugetului și ele nu au acum creștere. Ceea ce ni s-a promis în campania electorală trebuie să corespundă realității. Nu poți să vii în septembrie și să spui „banii voștri îi vom împărți așa”, iar peste 3 luni îi împărțiți altfel”, a reproșat Ion Chicu. În replică, Andrian Gavriliță i-a propus să discute „predmetno”, iar Radu Marian l-a acuzat că ține „discursuri politice”. „Văd că găsiți milioane întregi pentru crearea instituțiilor noi cum ar fi Centrul de criză, ca să vă angajați”, le-a răspuns fostul prim-ministru.

La 12 decembrie, noaptea târziu, deputații PAS au aprobat bugetul pentru 2026: „În criză sunt doar profesorii, Președinția cu 44 mil. lei nu e afectată”, a declarat deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju.

Dezbaterile în Parlament pe proiecte, inclusiv pe bugetul pentru anul viitor au depășit zece ore. Vizibil indignat, fostul premier, unul dintre liderii Blocului „Alternativa”, Ion Chicu a criticat dur faptul că legile bugetare sunt discutate la ore târzii, într-un ritm pe care l-a calificat drept lipsit de respect pentru cetățeni și parlamentari. „Nu ne place când zicem: „noaptea hoții”, dar asta facem, pe când unul vrea la pescuit deja, iar eu - la discotecă”, a declarat Chicu.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a criticat aprobarea bugetului pentru 2026. „Noaptea, ca hoții. Proiectul are multe lacune și nu a fost consultat aproape deloc”, a menționat edilul.

Pe 4 decembrie, Guvernul Munteanu a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, cu un deficit record de 21 de miliarde de lei. „Trebuie să recunosc, deficitul nu e mic, dar circa jumătate din acesta va merge în investiții”, a precizat ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița. Totodată, proiectul prevede un PIB nominal de 377 miliarde lei, o inflație anuală de 4,3% la sfârșit de an și un salariu mediu lunar de 17.400 lei. Pentru cheltuieli capitale aferente dezvoltării economice se preconizează alocarea sumei de circa 5,6 miliarde lei.

Sindicatele au criticat modul în care le-a fost prezentat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, cu doar o zi înainte de a fi aprobat de Guvern, dar și unele prevederi din acesta, care se referă la lefurile bugetarilor. „Spre regret nu s-a făcut nicio modificare la valoarea de referință de 2500 lei, la care se referă majoritatea angajaților din sectorul bugetar - ceea ce ține de învățământ, autorități, Ministerul Afacerilor Interne. Legea 270 privind sistemul de salarizare prevede că valoarea de referință trebuie să fie modificată anual, în dependență de situația economică, dar nu mai puțin decât rata inflației, rata inflației pentru anul curent e 7,6%, deci, ar trebui să fi fost măcar o indexare de 7,6% a acestei valori de referință”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, s-a justificat în fața Sindicatelor, pentru că a prezentat în ultimul moment proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, dar și explică lipsa majorărilor la salariile bugetarilor. „Înțeleg și sunt de acord și accept critica. Ne cerem iertare și o să rugăm înțelegere”, a spus ministrul, la ședința de astăzi a Guvernului.

„Am vrea să mărim salariile și pensiile, dar o vom face foarte prudent”, a declarat premierul Alexandru Munteanu, înainte de ședința Guvernului.

La mijlocul lunii decembrie, Comisia de la Veneția a publicat un aviz privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Criminalității Organizate (PACCO). Experții Consiliului Europei au avertizat că desființarea Procuraturii Anticorupție (PA) și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) ar putea afecta capacitatea de combatere a infracțiunilor grave și recomandă autorităților să examineze soluții alternative mai puțin disruptive.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a declarat că avizul Comisiei de la Veneția privind crearea PACCO este unul extrem de critic. „Comisia pur și simplu desființează proiectul. Nu e despre recomandări - ce trebuie ajustat. Comisia spune tranșant că ceea ce se propune nu răspunde obiectivelor pe care le declarați”, a menționat Stamate.

Cât despre relația cu FMI, Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de aproape 170 de milioane de dolari din programul de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, pe motiv că Guvernul Recean nu a implementat reformele pe care și le-a asumat. „M-aș fi uimit tare dacă FMI le dădea bani. Ce a făcut Guvernul? Cred că a fost o iresponsabilitate enormă - în ajun de alegeri a votat un buget + de vreo 7 miliarde de lei, dintre care, din venituri proprii, zero lei. Așa ceva nu am văzut de când suntem noi”, a comentat expertul economic Veaceslav Ioniță.

La rândul său, deputatul PAS Radu Marian susține că bugetul Republicii Moldova rămâne stabil, chiar dacă ultima tranșă de la FMI nu a fost debursată, iar în decembrie este programată o nouă misiune a Fondului pentru evaluarea acordului expirat. „FMI rămâne în continuare un partener foarte important pentru noi. Am avut un program care a expirat”, a spus parlamentarul.

De cealaltă parte, speakerul Igor Grosu presupune că la mijloc ar putea fi o „supărare”: „Trebuie să-i întrebăm pe ei ce nu le-a plăcut, ei vin acum, în decembrie, să vină să ne spună. Spre exemplu, noi am cheltuit, este un parametru de 35 la sută pentru salarii, noi am ridicat, cred că am ajuns la 38-39% acum. Ar putea fi asta o supărare, o nemulțumire, dar noi ne-am asumat politic că trebuie să ajutăm oamenii”.

Iar deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Victoria Belous, fosta ministră a Finanțelor, susține că formularea „R. Moldova a ratat tranșa de 170 de mil. $ de la FMI” ar fi incorectă. „Noi nu am ratat, ei nu sunt granturi, sunt o sumă de creditare. Am luat banii de la Uniunea Europeană, respectiv, nu a apărut necesitatea să debursăm cealaltă sumă”, a declarat ex-ministra, întrebată cum ar trebui să înțeleagă un cetățean de rând situația respectivă.

În context, expertul economic Veaceslav Ioniță susține că este pentru prima oară în istoria Republicii Moldova când FMI a stopat finanțarea într-un program în derulare, referindu-se la tranșa de 170 de milioane de dolari, ratată de țara noastră. „Două tranșe nu au fost date, Guvernul nostru a știut, a ascuns acest lucru și doar acum, printr-o scurgere de informație, societatea a aflat că R. Moldova are o relație proastă cu FMI demult”, a precizat analistul.

„Programul Fondului Monetar Internațional precedent a expirat cu două revizuiri nefinalizate, din cauza unui progres insuficient în ceea privește condiționalitățile programului - progres insuficient în guvernanță și finanțele publice. Nu mai era timp suficient pentru a accelera furnizarea livrabilelor în ceea ce privește angajamentele asumate în program”. Precizările au venit de la Alina Iancu, șefa echipei de experți FMI, aflată într-o vizită de consultanță în Republica Moldova. Iată ce înseamnă, mai exact, „lipsa de progres” menționată de FMI.