Consiliul executiv al instituției a aprobat noul program la Washington, pe 26 februarie, a anunțat FMI într-un comunicat de presă. Ucraina, care depinde de injecții constante de capital extern pentru a-și menține finanțele pe linia de plutire, va primi sprijinul financiar în tranșe până în 2029, prima plată - în valoare de 1,5 miliarde de dolari - urmând să fie acordată imediat, scrie Kyiv Independent.

Instituția financiară cu sediul la Washington și autoritățile de la Kiev conveniseră inițial, în noiembrie 2025, asupra unei versiuni mai stricte a programului, care condiționa deblocarea fondurilor de adoptarea sau prezentarea în Parlament a unei serii de taxe nepopulare.

Însă, pe fondul unei grave crize energetice provocate de atacurile rusești și al opoziției din partea unor parlamentari, Kievul a reușit să obțină acordul FMI pentru amânarea acestor măsuri până mai târziu în cursul anului.

Legislația - pe care Parlamentul ucrainean va trebui să o adopte ulterior pentru a primi tranșele viitoare - include majorarea taxelor pentru comercianții online, pentru coletele de consum importate, precum și modificări ale TVA-ului aplicat antreprenorilor independenți. Aceste schimbări au scopul de a „scoate la lumină” anumite sectoare ale economiei ucrainene.

„În cadrul programului, autoritățile se angajează să abordeze blocajele structurale care frânează creșterea economică, inclusiv prin combaterea corupției, promovarea formalizării activităților economice, combaterea evitării și evaziunii fiscale, reformarea piețelor energetice și consolidarea infrastructurii piețelor financiare”, a declarat directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva.

Aprobarea acordată de FMI vine la doar câteva zile după ce liderii europeni sperau să aprobe, pe 24 februarie, un împrumut de 90 de miliarde de euro (106 miliarde de dolari) pentru Ucraina, pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă declanșată de Rusia.

Deși, în principiu, liderii conveniseră asupra inițiativei în cadrul unui summit-cheie din decembrie 2025, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat pe neașteptate, pe 20 februarie, că Budapesta va bloca planul, pe fondul escaladării disputelor dintre Budapesta, Bratislava și Kiev privind tranzitul petrolului rusesc.

Conducta de petrol Drujba, care traversează Ucraina și transportă țiței rusesc către Ungaria și Slovacia, este nefuncțională de la un atac rusesc din luna ianuarie. Ambele țări acuză Ucraina că tergiversează reparațiile, mai notează publicația.

Budapesta a transmis că nu va aproba împrumutul până când livrările de petrol nu vor fi reluate și a blocat, de asemenea, și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, pe care liderii sperau să îl adopte marți.

Împrumutul european ar urma să acopere aproximativ două treimi din necesarul de finanțare și cheltuieli militare ale Ucrainei până în 2027, în lipsa acestuia Kievul riscând să rămână fără fonduri până la jumătatea anului 2026.

Decizia Ungariei a alimentat temeri că FMI ar putea să nu aprobe programul, în condițiile în care instituția solicită un grad ridicat de certitudine privind capacitatea țărilor împrumutate de a-și menține stabilitatea financiară.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au criticat poziția Ungariei, von der Leyen afirmând că Bruxelles-ul va găsi o modalitate de a face ca împrumutul să devină realitate „într-un fel sau altul”.

Acesta este al doilea program aprobat de FMI de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022. Primul program a fost convenit în martie 2023 și a avut o valoare totală de 15,6 miliarde de dolari.