Parcursul pe care-l are Republica Molodova spre o
tranziție energetică veritabilă este foarte greoi și lent. Protejarea mediului înconjurător,
exploatarea resurselor naturale, surselor regenerabile de energie sunt principalele opțiuni care duc la o lume mai
durabilă și mai ecologică, dar principalul subiect pe această dimensiune este
totuți tranzacția energetică.
Cu toții trăim într-o perioadă de transformare care
vizează eliminarea treptată a dependenței noastre de sursele de energie fosile,
epuizabile și poluante.
Modul în care generăm și folosim energia în prezent nu
este deloc durabil. Emisiile de gaze cu efect de seră și consumul enorm de
resurse naturale pun în pericol fundamentele vieții noastre. De aceea, trebuie
să ne desprindem de modul și de obiceiurile noastre de a consuma energie. Este
necesară o tranziție de la un sistem în care sursele neregenerabile
(combustibili fosili) sunt utilizate pentru producerea de energie la un sistem
bazat pe utilizarea surselor de energie regenerabile. Avem nevoie de o
reorganizare fundamentală a sistemelor de furnizare a energiei către o generare
durabilă de energie și o utilizare mai eficientă a energiei. Acum toată lumea
vorbește despre hidrogen. Alții insistă asupra faptului că gazul va înlocui
totul, mulți promovează energia nucleară ca o soluție incontestabilă care nu
emană CO2. Noua energie se bazează deja pe zeci de tehnologii diferite, numărul
și diversitatea acestora vor crește și mai mult în viitor. Problema integrării
tehnologiilor, asimilarea rapidă a acestora și participarea țării la
dezvoltarea și implementarea lor trebuie să fie o parte integrantă în capul
mesei la discuțiile despre tranziția energetică.
Din punct de vedere istoric, procesul actual de tranziție de la combustibilii fosili la surse regenerabile de energie trece aceleași etape pe care le-a trecut celelalte tranziții energetice care s-au petrecut de-a lungul timpului. Tranziția sau schimbarea vine atunci când noile tehnologii energetice devin disponibile tuturor păturilor sociale, atunci când consumatorii beneficiază de servicii mai ecologice, mai bune și la costuri mai mici. De-a lungul timpului, lemnul a fost folosit ca o sursă principală de energie. Era disponibil peste tot, ieftin, ușor de colectat și transportat, iar dispozitivele pentru arderea lemnului aveau o construcție simplă. Creșterea populației, în zonele urbane, a contribuit la defrișări intensive. Lemnul a fost folosit pentru încălzire, iluminat, pregătirea hranei, topirea minereului, etc. Tăierea masivă a pădurilor, a generat un deficit de masă lemnoasă și respectiv au crescut și prețurile.
Odată
cu creșterea prețului, omenirea a început să caute alternative și au fost
găsite foarte repede - în cărbune. Cărbunele era folosit inițial numai pentru
încălzirea clădirilor, dar odată cu revoluția industrială și apariția
motoarelor cu abur, cererea de cărbune a început să crească rapid. Astfel
până în 1900, aproape toate țările dezvoltate s-au reorientat complet către
utilizarea cărbunelui ca sursă de energie. Cât de paradoxal n-ar părea, dar se
poate de afirmat că cărbunele a salvat pădurile europene. Reducerea rezervelor
de cărbune și poluarea aerului, au impus practic guvernele statelor ca în a
doua jumătate a sec. 20 să fie căutate alte soluții de energie alternativă.
Atunci a apărut energia nucleară și gazele naturale. Entuziasmul față de
energia nucleară a dispărut brusc când a devenit clar că construcția
centralelor nucleare este de fapt foarte costisitoare și au întâlnit o reticență
a populației față de insecuritatea centralelor de acest tip. Gazul natural era
greu de extras iar transportarea și depozitarea lui necesită o infrastructură
specială. Astfel, criza energetică din anii '70 a
evidențiat problema dependenței de o singură sursă de energie - combustibilii
fosili, precum și necesitatea introducerii unor surse de energie alternative
(regenerabile) pentru a crește securitatea energetică și pentru a minimaliza
impactul negativ asupra mediului ambiant.
Concepem tranziția energetică drept o schimbare a
modelului energetic actual. Este vorba despre renunțarea la producerea energiei
din combustibili fosili și implementarea de noi forme de generare în care
energia utilizată provine din surse regenerabile. Trecerea la o economie mai
puțin poluantă este o necesitate, nu o opțiune. De asemenea, este important de
a crește gradul de conștientizare cu privire la utilizarea responsabilă și
durabilă a acestuia și stabilirea unor standarde privind eficiența energetică.
Eu as defini esenta tranzitiei energetice ca ,, 3D,,, care reflecta trei
concepte de baza: decarbonizare, digitalizare și descentralizare. Fără
îndoială, transformarea sectorului energetic evidențiază o serie de noi
oportunități pentru cetățeni și întreprinderi, dar și provocări importante, pe
care suntem chemați să le confruntăm imediat, cuprinzător și eficient.
Obiectivele principale ale tranziției energetice se bazează pe electrificarea
și digitalizarea tuturor proceselor din sectoarele economiei, scopul final
fiind decarbonizare prin utilizarea resurselor de energie regenerabile.
Tranziția energetică oferă, de asemenea, o mare oportunitate pentru
modernizarea economică.
Astfel, unul dintre principiile fundamentale ale
tranziției energetice este implementarea surselor regenerabile ca singură
alternativă pentru obținerea energiei.
În
Republica Moldova, de exemplu, avem condiții climatice foarte favorabile pentru
producerea de energie solară sau eoliană, cu toate acestea, punerea în aplicare
a acestor tehnologii este lentă. Prin urmare, sunt necesare mai multe
investiții și mai multe stimulente pentru a face atractivă utilizarea
energiilor regenerabile, ceea ce „va permite consumatorilor să consume energie
mai ieftină și mai puțin poluantă”.
În 2018, Republica Moldova a decis să treacă la surse
regenerabile de energie. Schemele de sprijin din partea statului și
investițiile în energia solară, eoliană și biogaz din partea privatului, au
reușit ca o parte neesențială din producția de energie să provină din surse
regenerabile. Energia regenerabilă constituie pilonul principal pentru viitorul
aprovizionării cu energie eficientă din punct de vedere energetic. Aceste surse
de energie sunt alimentate din energia pe care ne-o oferă soarele, gravitația
și energia geotermală. Spre deosebire de combustibilii fosili și uraniu,
acestea sunt disponibile la infinit pentru a fi utilizate de catre om, iar
potențialul lor depășește de multe ori cererea globală de energie.
Problema
tranziției energetice în Republica Moldova nu poate fi abordată fără a lua în
considerare cel puțin 5 factori interdependenți care o determină: perioada,
sistemul energetic national, eficiența energetică, managementul energetic și
tehnologia/energia regenerabilă.
1. Perioada
Înlocuirea surselor energetice fosile este un proces
care va dura mai mulți ani. Preocuparea actuala a Republicii Moldova este, ce
vom face dacă vor disparea resursele energetice conventionale, dacă se vor
întrerupe livrările cu resurse energetice de peste hotare și în cât timp se va
realiza tranziția energetică în Republica Moldova.
De exemplu, în cazul întreruperii aprovizionării cu
gaze naturale, riscăm să rămânem fără energie electrică generată de stațiile de
cogenerare pe gaz și fără căldură în case. Întrebarea logică este de ce nu
ne-am putut pregăti până acum pentru a găsi soluții de energie alternativă.
Acum, nu ne rămâne decât să recuperăm timpul pierdut și numai atunci putem face
estimări despre perioada în care poate avea loc tranziția în mod real în țara
noastră. Este greu de estimat un timp, deoarece sunt necesare modele economice
și energetice noi pentru a contribui la dezvoltarea scenariilor strategice și a
deciziilor politice pentru a crește ponderea energiei din surse
regenerabile.
2.
Sistemul energetic național
Nu este posibil să fie realizată tranziția energetică
dacă nu se ia în considerare dezvoltarea pieței energiei. Nu este vorba doar de
piața energetică moldovenească dar și interconectarea cu cea europeană. Piața
electricității se deschide, se liberalizează și se integrează în mod constant.
Nu va dura mult până piața energetică moldovenească se va integra cu piața
română și deci, cu cea europeană. Acest lucru este inevitabil. În viitor,
electricitatea produsă din energia regenerabilă va fi generată din ce în ce mai
mult pe o bază descentralizată. Parcurile cu tehnologii regenerabile - începând
de la nord până la sud, indiferent că vor fi fotovoltaice sau eoliene, trebuie
să fie conectate în mod inteligent între ele. De aceea, raspândirea tot mai
largă a tehnologiilor regenerabile, trebuie să meargă mână în mână cu
extinderea rețelelor electrice și dezvoltarea pieței energetice.
3.
Eficiența energetică
Eficiența energetică este cea mai importantă sursă de
energie. Creșterea eficienței energetice este esențială pentru tranziția totală
la energia regenerabilă. Energia este prea prețioasă pentru a fi irosită și are
un efect benefic nu doar pentru mediu ci și pentru portofel.
Republica Moldova risipește cantități uriașe de
energie. Consumul intern brut total de resurse energetice în Republica Moldova
a constituit 2936 mii tone echivalent petrol în anul 2019. Consumul de energie
electrică de către consumatorii finali a constituit 3813 mil. kWh, în timp ce
cantitatea generată a energiei electrice livrată în rețea a fost cu mult sub
nivelul consumului. Fondul imobiliar național este total ineficient. Acest
lucru duce nu numai la un consum mare de energie, ci și la gestionarea dificilă
a consumului în orele de vârf, atunci când temperaturile sunt scăzute și
cererea crește. Soluția pentru a rezolva această problemă este de a identifica
o tehnologie optimă de stocare a energiei. Clădirile bine izolate, care consumă
40% din energie, sunt una dintre cele mai bune tehnologii de stocare a
energiei. Eficiența energetică a clădirilor, iluminatul stradal, eficiența
energetică în industrie, în transport trebuie luate în considerare atunci când
vrem să alegem calea spre tranziția energetică.
4.
Managementul energetic
Aceasta înseamnă nu altceva decât digitalizarea
sectorului energetic. Gestionarea inteligentă a consumului poate echilibra
vârfurile de consum și poate reduce semnificativ dependența la necesitatea de
supraproducere pentru acoperirea consumului în orele de vârf. Fără un
management inteligent al consumului, piața energiei nu se poate dezvolta pe
deplin.
5.
Energia Regenerabilă/Tehnologiile
Dezvoltarea tehnologică a sectorului energetic se
mișcă în prezent cu o viteză foarte rapidă și nu întotdeauna într-o direcție
previzibilă. În urmă cu zece ani, nimeni nu se aștepta ca astăzi, energia
fotovoltaică va fi cea mai ieftină, sau că foarte curând, parcurile eoliene
offshore ar putea deveni competitive în comparație cu energia produsă din surse
convenționale. Pe lângă construcția noilor rețele, sunt necesare tehnologii
care oferă flexibilitate, cum ar fi acumulatoarele de energie, atât pentru a
stoca excesul de electricitate, cât și pentru a o furniza atunci când este
necesar.
Tranziția energetică necesită un cadru instituțional
coerent, simplificat și transparent, cu accent pe surse regenerabile de
energie, inovație, rolul activ al consumatorilor și modernizarea rețelelor.
Dincolo de reformele și transformările care au loc, cel mai decisiv factor pentru tranziția energetică este ca noi toți, cetățenii și instituții publice, să realizăm necesitatea acesteia și să lucrăm metodic și într-un mod structurat, într-o direcție comună. Fiecare din noi poate contribui la tranziția energetică, începând în primul rând de la schimbare de comportament și atitudine, mergând pe bicicleta în loc de a conduce o mașină, procurând electrocasnice care consumă mai puțină energie, utilizând surse de energie regenerabilă etc.
Această reformă/tranziție energetică stimulează separarea consumului de creșterea economică, promovând astfel, eficiența energetică. În cele din urmă, se poate concluziona, că în present, asistăm la un proces de neoprit a tranziției energetice către surse regenerabile de energie. Suntem convinși că omenirea, în ciuda tuturor obstacolelor, este pe cale să asigure o producție durabilă de energie curată în beneficiul generațiilor viitoare.
Această categorie conține comunicate de presă și analize ale partidelor, organizațiilor și instituțiilor care dețin abonamente UNIMEDIA.
Redacţia UNIMEDIA nu poartă răspundere pentru conținutul acestor materiale.