„Corupție în Uniunea Europeană? Nu, n-am auzit!”, și-a început Platon declarația.

Potrivit acestuia, după mai multe zile de dispute, UE ar fi ridicat sancțiunile în cazul lui Alișer Usmanov și Mihail Fridman, fapt despre care Platon spune că a fost calificat de mulți, atât în Europa, cât și în Ucraina, drept „o rușine”.

„De ce? Dintre cei peste 3 000 de cetățeni ruși aflați sub sancțiuni, Uniunea Europeană nu a exclus niciun om de cultură, niciun jurnalist, niciun om de știință, ci anume doi miliardari. Și toată lumea înțelege că acest lucru nu s-a întâmplat pur și simplu. Vreau să evidențiez ordinul de mărime al sumelor care, cel mai probabil, au fost în joc”, a declarat Veaceslav Platon.

Inițiatorul Platformei civice „Bună ziua!” amintește că, în urmă cu câțiva ani, Mihail Fridman ar fi propus public să ofere un miliard de dolari unui fond de ajutor pentru Ucraina în schimbul ridicării sancțiunilor împotriva sa.

„Adică Mihail Maratovici era gata să ofere 1 miliard de dolari pentru ridicarea sancțiunilor. Cel mai probabil, și domnul Usmanov s-a orientat după această sumă. Toate aceste cifre sunt cunoscute în țările Uniunii Europene. Lobbyiștii au lucrat cu fiecare guvern”, susține Platon.

El afirmă că, în timpul discuțiilor privind prelungirea sancțiunilor, Franța și Slovacia s-ar fi opus menținerii măsurilor restrictive împotriva celor doi miliardari. Pornind de aici, Platon lansează acuzații privind posibile interese financiare, fără a prezenta în declarație probe care să demonstreze existența unor plăți sau înțelegeri.

„Și iată că ambasadorii celor 27 de state ale UE stau la masa rotundă pentru a discuta prelungirea sancțiunilor, iar două țări, Franța și Slovacia, refuză categoric prelungirea sancțiunilor împotriva acestor doi domni respectabili. Ceilalți 25 se uită la ei și înțeleg că cineva de aici urmează să câștige foarte bine. Și nu doar bine, ci al naibii de bine. Și este foarte posibil ca și ei să fi primit asemenea propuneri, dar să le fi refuzat. Iar acum cineva ia totul de unul singur, iar tu trebuie să votezi pentru asta”, a declarat Veaceslav Platon.

În opinia sa, acesta ar fi și motivul pentru care negocierile s-ar fi prelungit timp de două săptămâni și ar fi fost însoțite de dispute dure.

„Bineînțeles, au fost inventate și construite povești plauzibile care să justifice asemenea acțiuni fățișe. Dar, ținând cont de sumele implicate și de inteligența ieșită din comun a participanților la proces, acest lucru nu a fost dificil. Nu condamn în niciun caz pe nimeni”, a adăugat el.

Platon îl menționează în acest context și pe președintele Franței, Emmanuel Macron, făcând o aluzie la situația acestuia după încheierea mandatului.

„Până la urmă, același domn Macron, care peste șapte luni va părăsi funcția de președinte al Franței, este încă un om tânăr și a făcut multe pentru dezvoltarea democrației în lume, așa că nu ar trebui să-și petreacă restul vieții căutând mijloace de existență”, a spus Platon.

Acesta atrage atenția și asupra deciziei UE de a prelungi sancțiunile pentru trei ani, în locul perioadei de șase luni despre care spune că era utilizată anterior. Viaceslav Platon interpretează această schimbare drept o încercare de a limita presiunile viitoare pentru scoaterea altor persoane de pe listele de sancțiuni.

„De ce așa? Pentru că toată lumea înțelege că, după cele întâmplate, când cineva a luat o sumă uriașă, iar altcineva a rămas de fraier, se vor rupe toate zăgazurile. Miliardarii ruși vor începe să forțeze mâna spunând: ‘Dacă nu iei tu, vor lua alții și vei rămâne de fraier’. Iar acesta este un sentiment foarte neplăcut, când sute de milioane de dolari nu au ajuns la tine, ci la un vecin mai conciliant și mai flexibil”, susține inițiatorul Platformei civice „Bună ziua!”.

În continuare, Platon afirmă că asemenea interese ar putea afecta unitatea statelor europene.

„Și atunci unitatea europeană va fi măcinată de lăcomie și interes personal, de sume uriașe de bani ușori și invizibili”, a declarat acesta.

În încheiere, Veaceslav Platon susține că societățile europene nu sunt lipsite de aceleași probleme și interese existente în alte părți ale lumii și îndeamnă cetățenii să privească pragmatic inclusiv mesajele politicienilor străini în perioadele electorale.

„Ce concluzie trebuie trasă din toate acestea? Orice societate suferă de aceleași vicii ca și celelalte. Raiul pe pământ nu există. Aici fiecare este pentru sine. Nu trebuie să ne facem iluzii. Cuvintele pompoase și realitatea aproape întotdeauna diferă. Peste tot primează propriul interes, iar dacă vi se oferă ceva, cu siguranță vi se va cere ceva în schimb. Iar dacă înainte de alegeri vine la voi un asemenea om minunat și, în piață, vă îndeamnă la ceva, nu vă topiți ca brânza în tigaie. Sunt doar cuvinte de circumstanță, un tribut adus stilului și genului. Gândiți-vă la voi”, a conchis Veaceslav Platon.

Ieri, Uniunea Europeană a decis să nu mai prelungească sancțiunile împotriva miliardarilor ruși Alișer Usmanov și Mihail Fridman, în timp ce măsurile restrictive aplicate celorlalte peste 3 000 de persoane și entități au fost prelungite cu trei ani, până la 22 septembrie 2029.

Potrivit Reuters, Franța a susținut eliminarea lui Usmanov de pe listă, iar Luxemburgul a cerut un tratament similar pentru Fridman. Slovacia a susținut, de asemenea, scoaterea unor persoane de pe lista sancțiunilor. Letonia s-a opus compromisului, dar în final s-a abținut.

Fridman, cofondator al Alfa Group, propusese în 2022 transferarea unui miliard de dolari către Alfa-Bank Ucraina, în contextul eforturilor sale pentru ridicarea sancțiunilor. Usmanov, om de afaceri cu interese în minerit, metalurgie și telecomunicații, se afla sub sancțiunile UE din 2022.

---