De ce considerați că experiența acumulată în ultimii ani vă recomandă pentru un nou mandat de rector al USM?

Pentru că eu cunosc USM nu din rapoarte, ci din viață: activez aici din 1988 - ca student, doctorand și apoi profesor universitar. Am trecut prin etape academice și manageriale care îți dau o înțelegere reală a sistemului: am fost decan, apoi prorector pentru activitatea științifică (2014–2021).

În același timp, am experiență internațională care contează: cercetări postdoctorale la Institutul Tehnologic din Tokyo și colaborări/invitații în Marea Britanie, Italia și SUA. Asta m-a ajutat să văd cum funcționează universitățile-lider și ce înseamnă guvernanță modernă, performanță și reputație.

Și mai este ceva simplu, dar decisiv: eu vin cu dovada că știu să transform competența în proiecte și proiectele în dezvoltare. Echipa mea a atras, prin concurs, proiecte naționale și internaționale (inclusiv NATO, transfer tehnologic, colaborare cu diaspora științifică). De aceea, viziunea mea pentru 2026–2031 e una de universitate-lider: stabilă, sustenabilă, deschisă și orientată spre rezultate, prin-un management participativ și sinergia în cadrul triunghiului cunoașterii Educație-Cercetare-Inovare.

Privind retrospectiv, care sunt cele mai importante lecții învățate din perioada precedentă de guvernanță universitară și cum vor influența acestea prioritățile pentru 2026-2031?

Cea mai importantă lecție este că stabilitatea nu este un lux, ci o condiție a performanței. O universitate mare nu poate funcționa în incertitudine permanentă. Oamenii își ating potențialul maxim atunci când au predictibilitate și încredere în deciziile instituționale.

Am învățat că transparența reduce tensiunile, că dialogul previne conflictele și că guvernanța participativă consolidează coeziunea. De aceea, pentru următorii ani, prioritatea mea este consolidarea unui cadru decizional stabil, modern și orientat spre rezultate - cu mecanisme clare de consultare și responsabilitate partajată.

O altă lecție este că performanța științifică trebuie susținută instituțional, nu lăsată doar pe umerii cercetătorului. Cofinanțarea proiectelor, stimularea meritocrației, modernizarea infrastructurii și internaționalizarea reală trebuie să devină politici sistemice, nu inițiative punctuale.

Pentru 2026-2031, direcția este clară: continuitate strategică, protejarea capitalului uman și transformarea excelenței academice și a performanței științifice într-un avantaj competitiv real pentru USM.

Ce înseamnă astăzi, în mod practic, stabilitate și securitate profesională pentru un profesor și cercetător al USM?

Pentru mine, stabilitatea nu este un concept abstract. Ea înseamnă ceva foarte concret: să știi că Universitatea are o direcție clară și că deciziile nu se schimbă de la o lună la alta.

Stabilitate înseamnă să poți planifica un proiect de cercetare pe patru ani fără ca să-și fie frică că cadrul instituțional va deveni imprevizibil, iar achizițiile defectuoase vor perturba obiectivele planificate. Înseamnă ca profesorul să știe că munca lui este respectată, că evaluarea este corectă și că promovarea se face pe criterii transparente și meritocratice.

Securitatea profesională înseamnă protejarea capitalului uman. Înseamnă politici clare, concursuri bazate pe merit, decizii argumentate și asumate, nu improvizații. Înseamnă să eliminăm temerile legate de restructurări, comasări sau instabilitate și să construim un climat de încredere.

Dar mai există o dimensiune la fel de importantă: securitatea psihologică. O universitate performantă este aceea în care colegii pot propune idei, pot inova și pot dezbate liber, fără presiuni sau tensiuni inutile. Și aici un rol extrem de important ar avea promovarea concursului pe termen nelimitat la funcțiile științifico-didactice, în conformitate cu practicile internaționale.

Eu cred că rolul rectorului este să fie garantul acestui echilibru: între autonomie și responsabilitate, între exigență și sprijin, între dezvoltare și siguranță.

Cum poate fi asigurată o creștere treptată și sustenabilă a nivelului de remunerare, corelată cu performanța și cu resursele reale ale universității?

Știu foarte bine că salarizarea este una dintre cele mai sensibile și legitime preocupări ale colegilor noștri. Și nu vorbesc din auzite - trăiesc aceeași realitate fiind profesor universitar și cercetător științific.

Pentru mine, creșterea remunerării nu poate fi bazată pe declarații optimiste. Ea trebuie construită pe mecanisme reale. Universitatea trebuie să genereze venituri suplimentare prin proiecte câștigate, prin transfer tehnologic, prin contracte de cercetare și consultanță cu mediul economic, prin parteneriate funcționale și diversificarea surselor extrabugetare.

Capitalul uman este principala investiție strategică a USM. Dacă vrem performanță, trebuie să investim în oameni. Dar această investiție trebuie să fie sustenabilă și predictibilă.

În același timp, sistemul de remunerare trebuie corelat cu performanța, pe criterii clare și transparente. Meritocrația nu este un slogan, este o condiție a dezvoltării. Performanța trebuie stimulată, iar efortul recunoscut.

Nu promit salturi spectaculoase peste noapte. Promit un mecanism coerent, responsabil și etapizat, prin care veniturile să crească odată cu capacitatea universității de a genera valoare.

Universitatea devine puternică atunci când investește inteligent în oamenii ei. Iar eu consider că acesta este drumul corect.

Digitalizarea este un termen frecvent utilizat. Ce înseamnă pentru Dumneavoastră „digitalizare responsabilă” și ce schimbări concrete ar trebui să simtă angajații și studenții?

Digitalizarea este o condiție a performanței și a reputației internaționale. Trebuie să fim sinceri: USM nu a dus procesul de digitalizare până la capăt. Avem inițiative, dar nu avem un sistem integrat. Site-urile sunt dezvoltate diferit, procesele administrative nu sunt unificate, iar comparativ cu tendințele internaționale, am rămas în urmă.

Digitalizare responsabilă înseamnă exact opusul improvizației fragmentate. Înseamnă un sistem informațional integrat la nivel instituțional al cărui nucleu reprezintă digitalizarea proceselor la nivelul resurselor umane, nu soluții izolate pe fiecare direcție. Înseamnă platforme administrative automatizate, procese clare pentru lucru la distanță, biblioteci digitale funcționale și interoperabile, baze de date accesibile și o identitate digitală unică pentru fiecare angajat și student.

Înseamnă, de asemenea, standardizarea și modernizarea site-urilor universitare, cu o structură unitară, profesionistă și vizibilă internațional.

Nu vorbim doar despre tehnologii, ci despre competitivitate. Universitățile moderne funcționează pe infrastructuri digitale coerente. Dacă vrem să fim universitate-lider, trebuie să recuperăm rapid acest decalaj.

Cercetarea universitară este un pilon strategic. Ce mecanisme instituționale considerați necesare pentru a sprijini facultățile în atragerea și implementarea proiectelor?

Eu vin din cercetare. Nu vorbesc teoretic despre proiecte: le-am scris, le-am câștigat în bază de concurs, le-am implementat. Știu exact unde apar dificultățile și ce înseamnă să duci un proiect până la capăt.

Primul lucru esențial este suportul instituțional real. Dacă un coleg câștigă un proiect prin concurs, universitatea trebuie să fie alături de el, inclusiv prin cofinanțare și prin suport administrativ profesionist. Cercetătorul trebuie să fie concentrat pe știință, nu pe proceduri.

Al doilea mecanism este stimularea performanței pe criterii clare și transparente. Performanța științifică trebuie recunoscută, motivată și integrată în strategia universității. Nu putem cere performanță fără să o susținem.

Un alt aspect important este cooperarea interdisciplinară. În cercetarea modernă, marile rezultate apar la intersecția domeniilor. De aceea, trebuie să încurajăm formarea de colective mixte și utilizarea în comun a infrastructurii moderne.

Și foarte important: trebuie implicate toate facultățile. Cercetarea nu este monopolul câtorva domenii. Fiecare facultate are potențial, iar rolul rectorului este să creeze condițiile prin care acest potențial să se transforme în proiecte și rezultate.

Performanța științifică nu are limite. Dar ea are nevoie de stabilitate, încredere și mecanisme clare. Acestea sunt lucrurile pe care mă angajez să le consolidez.

În ce mod poate fi consolidată internaționalizarea USM astfel încât aceasta să genereze beneficii reale - academice, științifice și financiare?

Pentru mine, internaționalizarea nu este un obiectiv abstract. Eu am trăit-o. Am activat în Japonia, SUA, Italia, Marea Britanie. Știu ce înseamnă să contribui la funcționarea universităților care sunt cu adevărat competitive.

Internaționalizarea reală începe atunci când parteneriatul produce ceva concret: un proiect comun, o publicație în colaborare, un doctorat în cotutelă, o mobilitate care schimbă competențele unui profesor sau a unui student.

Nu mă interesează acordurile semnate doar pentru statistică. Mă interesează consorțiile active, proiectele europene câștigate, profesorii invitați care vin să colaboreze cu noi, studenții străini care aleg USM pentru că au încredere în calitatea noastră.

Internaționalizarea trebuie să aducă reputație, vizibilitate și resurse financiare. Dacă ea nu generează proiecte și recunoaștere științifică și academică, înseamnă că este doar o formalitate.

USM are potențialul să fie un actor regional respectat. Dar asta înseamnă să fim prezenți acolo unde se produce cunoaștere, nu doar unde se fac fotografii.

Cum vedeți rolul tinerilor cercetători și al cadrelor didactice aflate la început de carieră în dezvoltarea universității?

Tinerii cercetători nu reprezintă doar viitorul universității - ei reprezintă prezentul ei activ. Energia, motivația și deschiderea spre interdisciplinaritate vin, de cele mai multe ori, din generațiile tinere.

Dar entuziasmul, în sine, nu este suficient. Tinerii au nevoie de un cadru stabil, de mentorat real și de perspective clare de dezvoltare. Dacă vrem să îi păstrăm în universitate, trebuie să le oferim condiții pentru afirmare: integrare în proiecte competitive, acces la infrastructură modernă, sprijin pentru mobilități internaționale și un sistem de motivare diferențiat, bazat pe performanță.

Este foarte important să susținem studiile doctorale, proiectele de cercetare pentru tineri și să încurajăm cariera academică. O universitate care nu investește în tineri își compromite propria continuitate.

Eu cred într-un echilibru între experiența profesorilor consacrați și dinamismul generației tinere. Acolo unde aceste două forțe colaborează, comunitatea crește și se consolidează școlile științifice și performanța durabilă.

USM trebuie să fie locul în care un tânăr cercetător nu doar începe o carieră, ci decide să o construiască pe termen lung.

Ce schimbări considerați necesare în infrastructura universitară pentru a crea un mediu academic modern și competitiv?

Infrastructura influențează direct calitatea muncii noastre și capacitatea de a atrage studenți, proiecte și parteneri.

Un mediu academic modern înseamnă laboratoare modernizate permanent, spații de cercetare utilizate eficient și în comun, acces la baze de date internaționale și infrastructură informațională performantă. Înseamnă bibliotecă modernizată, materiale didactice digitalizate și platforme funcționale pentru predare și evaluare.

În același timp, trebuie să continuăm modernizarea căminelor, reabilitarea termică a blocurilor și eficientizarea energetică a campusului. Universitatea trebuie să fie nu doar competitivă, ci și sustenabilă.

Eu cred în consolidarea USM ca universitate de tip SMART: integrarea tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale, în procesele educaționale și de management. Nu pentru imagine, ci pentru eficiență și performanță.

În ce mod poate fi îmbunătățit climatul organizațional și nivelul de încredere în procesele decizionale ale Universității?

Încrederea apare atunci când deciziile sunt argumentate, explicate și asumate. Atunci când oamenii înțeleg de ce se ia o anumită hotărâre, chiar dacă nu este perfectă pentru toți, nivelul de tensiune scade.

Pentru mine, guvernanța participativă nu este o formulă teoretică. Înseamnă consultare reală a cadrelor didactice, cercetătorilor, studenților și personalului administrativ înaintea deciziilor strategice importante. Înseamnă mecanisme clare de dialog și responsabilitate partajată.

În același timp, trebuie să promovăm o cultură a meritului și a respectului reciproc. Fără favoritisme, fără ambiguități, fără dublu standard. Criterii clare de evaluare, transparență în promovare și stimulare bazată pe performanță.

Eu cred că rectorul trebuie să fie garantul echilibrului: să creeze cadrul, să ofere încredere și să intervină atunci când este necesar pentru a proteja unitatea instituțională. O universitate puternică este aceea în care oamenii au încredere unii în alții și în instituție. Iar această încredere trebuie cultivată zilnic prin fapte concrete, dar nu prin sloganuri.

Cum poate deveni USM un partener mai activ al mediului economic și al administrației publice?

Universitatea nu poate rămâne un spațiu închis între zidurile campusului. Dacă vrem să fim universitate-lider, trebuie să fim un partener strategic al economiei și al statului.

Avem competență științifică, avem experți, avem infrastructură. Următorul pas este organizarea acestei expertize într-un mecanism funcțional: contracte de cercetare aplicată, servicii de consultanță, participarea activă a profesorilor și cercetătorilor în elaborarea politicilor publice bazate pe date și dovezi științifice.

De asemenea, este important ca temele tezelor de licență și master să fie corelate cu necesitățile reale ale mediului socio-economic. Studenții trebuie să lucreze pe probleme concrete, iar universitatea ar trebui să devină un spațiu în care soluțiile academice se transformă în valoare economică și socială.

Transferul tehnologic și antreprenoriatul academic sunt, la fel, direcții esențiale. Rezultatele cercetărilor aplicative trebuie valorificate, nu doar publicate.

Eu văd USM ca un centru național de expertiză, care contribuie activ la dezvoltarea societății și care, prin această implicare, își consolidează și propria sustenabilitate financiară.

Ce rol trebuie să aibă studenții în procesele de consultare și decizie la nivel instituțional?

Studenții nu sunt beneficiari pasivi ai procesului educațional. Ei sunt parte a comunității academice și trebuie tratați ca parteneri reali.

Rolul lor în procesele de consultare și decizie trebuie să fie unul activ și responsabil. Autoguvernarea Studenților trebuie implicată în discuțiile strategice care privesc viața universitară, modernizarea programelor de studii, condițiile de trai și dezvoltarea mediului universitar.

Dar implicarea nu înseamnă doar reprezentare formală. Înseamnă dialog constant, deschidere și asumare comună a responsabilităților.

În același timp, universitatea trebuie să creeze condițiile pentru dezvoltarea lor profesională și personală ca servicii de tutorat, orientare în carieră, consiliere psihologică, implicare în cercetare și voluntariat.

Eu cred că atunci când studentul se simte ascultat și valorizat, el devine ambasadorul universității. Iar o universitate puternică are nevoie de studenți implicați, nu indiferenți.

Care este viziunea Dumneavoastră asupra evoluției cercetării universitare în următorii cinci ani?

Văd cercetarea universitară devenind principalul nostru avantaj competitiv și trebuie să valorificăm vizibilitatea noastră științifică.

În următorii ani, cercetarea la USM trebuie să fie mai susținută, mai consolidată, mai coerentă și mai competitivă. Asta înseamnă autonomia institutelor de cercetare, inclusiv autonomia financiară, școli științifice susținute constant, inclusiv printr-un mecanism sustenabil de angajare a cercetătorilor cu experiență, și o infrastructură modernizată continuu.

Vreau să creștem numărul proiectelor naționale și internaționale câștigate, să extindem parteneriatele externe și să creștem numărul publicațiilor realizate în colaborare cu universități și centre de cercetare de prestigiu. Cercetarea nu trebuie să fie fragmentată, ci integrată și orientată spre impact.

Un alt obiectiv este stimularea performanței prin criterii clare și specifice institutelor de cercetare, precum și susținerea tinerilor cercetători, inclusiv prin doctorat în cotutelă și implicare în proiecte avansate.

Performanța științifică nu are limite. Dar ea are nevoie atât de stabilitate și susținere la nivel instituțional, cât și de o direcție strategică clară în evoluția institutelor de cercetare la nivel național.

Dacă ar fi să formulați un mesaj esențial pentru comunitatea academică în pragul alegerilor rectorului USM din 3 martie 2026, care ar fi acesta?

USM nu are nevoie de experimente. Are nevoie de stabilitate, de coeziune și de o direcție strategică clară. Trăim într-un context marcat de presiuni bugetare, competiție intensă și mobilitate crescută a capitalului uman. În aceste condiții, universitățile reziliente sunt cele care transformă provocările în avantaje competitive durabile.

Nu cred în schimbări bruște și riscante. Cred în continuitate strategică, în consolidarea stabilității și în transformarea performanței noastre științifice și a excelenței academice într-un avantaj competitiv real.

Universitatea de Stat din Moldova a fost și rămâne o instituție de referință. Avem tradiție, avem școli științifice, avem oameni dedicați. Acum este momentul să valorificăm acest potențial la maximum, prin management responsabil, participativ și orientat spre rezultate.

Eu îmi asum rolul de a garanta securitatea instituțională și profesională, de a crea cadrul pentru dezvoltare și de a susține excelența fără compromisuri.

Împreună putem transforma stabilitatea în putere, performanța în reputație și reputația în viitor sigur pentru USM.

Cum intenționați să consolidați colaborarea cu mediul privat și instituțiile statului astfel încât proiectele de cercetare și temele de licență/master să răspundă necesităților reale ale societății și să fie finanțate corespunzător?

Universitatea de Stat din Moldova are competențe științifice solide și experiență recunoscută în numeroase domenii. Este firesc ca această expertiză să fie valorificată mai activ în relația cu autoritățile publice și cu mediul economic.

Obiectivul meu este de a consolida un cadru instituțional clar prin care cercetarea aplicată, consultanța și proiectele de inovare să fie organizate coerent și susținute administrativ. Atunci când mecanismele sunt bine structurate, colaborările devin stabile și previzibile.

În plan educațional, este important ca o parte dintre temele de licență și master să fie dezvoltate în conexiune cu necesitățile reale ale societății. Aceasta oferă studenților experiență practică, crește relevanța programelor de studii și facilitează inserția profesională.

Valorificarea rezultatelor cercetării prin transfer tehnologic și proiecte aplicative reprezintă o direcție strategică firească. Universitatea trebuie să rămână fidelă misiunii sale academice, dar în același timp să contribuie activ la dezvoltarea comunitară.

Ce mecanism instituțional veți crea pentru a transforma colaborarea cu businessul din parteneriate declarative în contracte concrete și predictibile?

Colaborarea cu mediul economic trebuie să fie organizată instituțional, nu lăsată la nivel individual sau informal.

În programul meu managerial este prevăzută dezvoltarea unui cadru clar pentru contracte economice de cercetare-dezvoltare și consultanță, precum și consolidarea mecanismelor de transfer tehnologic și valorificare a proprietății intelectuale. Asta înseamnă proceduri transparente, suport juridic și administrativ dedicat și responsabilități bine definite.

Vom consolida structura care gestionează relația cu mediul economic astfel încât institutele de cercetare și facultățile să poată valorifica propriile competențe într-o logică unitară la nivel instituțional.

În paralel, vom susține cofinanțarea proiectelor de transfer tehnologic și vom valorifica portofoliul de brevete al universității în parteneriate reale.

Mecanismul este simplu în esență: expertiza organizată profesionist îmbinată cu suport administrativ eficient și reguli clare generează colaborări stabile și predictibile.

Cum poate deveni USM un furnizor constant de expertiză și consultanță pentru administrația publică și mediul economic?

Universitatea are o responsabilitate socială clară: expertiza acumulată în centrele și laboratoarele de cercetări științifice trebuie să ajungă în spațiul public și mediul economic.

În programul meu, consolidarea rolului USM ca partener strategic al autorităților publice și al societății este o direcție explicită. Asta înseamnă participarea activă a profesorilor și cercetătorilor noștri la elaborarea politicilor bazate pe date și dovezi științifice, realizarea de analize și studii aplicate și implicarea instituțională în proiecte cu impact național.

În același timp, vom dezvolta un cadru organizat pentru servicii de consultanță și cercetare-dezvoltare, inclusiv prin încheierea de contracte economice și valorificarea competențelor existente în facultăți și institute. Expertiza trebuie gestionată profesionist, astfel încât colaborările să fie transparente și previzibile.

O direcție importantă este transferul tehnologic: protejarea proprietății intelectuale, brevetarea rezultatelor și cofinanțarea proiectelor de inovare, astfel încât noile cunoștințele generate la USM să poată fi introduse în circuitul economic.

Nu este vorba despre schimbarea identității Universității, ci despre asumarea rolului ei firesc într-o societate modernă: producător de cunoaștere și furnizor de soluții fundamentate științific.

Ce măsuri veți lua pentru a crește angajabilitatea absolvenților USM și pentru a urmări traseul lor profesional?

Angajabilitatea absolvenților este un indicator real al calității universității. Dacă absolvenții noștri sunt competitivi pe piața muncii naționale și internaționale, înseamnă că ne îndeplinim misiunea.

În primul rând, trebuie să creștem relevanța programelor de studii. Actualizarea continuă a curriculumului, la inițiativa titularilor de curs, integrarea competențelor digitale și transversale și implicarea angajatorilor în modernizarea procesului educațional sunt pași esențiali.

În al doilea rând, practica trebuie corelată mai strâns cu cerințele mediului socio-economic. Studentul trebuie să intre în contact cu realitatea profesională încă din perioada studiilor.

De asemenea, vom consolida serviciile de orientare profesională și consiliere, astfel încât fiecare student să aibă sprijin în identificarea traseului său profesional.

Nu în ultimul rând, relația cu absolvenții trebuie dezvoltată instituțional. Rețeaua de alumni poate deveni un partener important atât pentru mentorat, cât și pentru integrarea profesională a noilor generații.

Universitatea nu oferă doar o diplomă. Ea oferă competență, formare și capacitatea de a concura într-un mediu profesional competitiv din ce în ce mai exigent.

Ce ar trebui să diferențieze clar USM de alte universități din Republica Moldova în următorii cinci ani?

În următorii ani, USM trebuie să fie recunoscută prin trei lucruri foarte clare.

În primul rând, prin stabilitate instituțională și coerență managerială. O universitate mare are nevoie de direcție clară, ritm sustenabil de dezvoltare și mecanisme participative reale. Stabilitatea nu este conservatorism - este fundamentul performanței.

În al doilea rând, prin excelență în cercetare și capacitatea de a transforma performanța științifică într-un avantaj strategic. Consolidarea institutelor de cercetare, cofinanțarea proiectelor câștigate, stimularea meritocrației și integrarea cercetării în rețele internaționale prin proiecte sustenabile trebuie să devină elemente definitorii pentru USM.

În al treilea rând, prin integrarea reală a triunghiului cunoașterii Educație-Cercetare-Inovare. Programe moderne, competențe digitale și transversale, transfer tehnologic, antreprenoriat academic și colaborări funcționale cu autoritățile publice și mediul economic - toate acestea trebuie să funcționeze într-un sistem coerent.

USM e cea mai mare instituție de învățământ superior din țară și trebuie să fie universitatea care oferă siguranță profesională, excelență academică, performanță științifică și vizibilitate internațională.