„Securitatea națională și reintegrarea reprezintă o linie strategică unică, de succesul căreia depinde viitorul Moldovei”, a dat tonul discuției secretarul general al partidului, Victor Marahovschi. El a numit problema transnistreană drept „piatra de temelie” a statalității moldovenești, avertizînd că incapacitatea de a o rezolva pune în pericol independența și integritatea teritorială a țării.

Marahovschi a enumerat provocările care apar în calea reintegrării. Printre acestea se numără provocările externe – presiunea centrelor globale ale puterii, încercările de a impune modele de politică externă și riscul implicării în conflicte regionale; precum și provocări interne – corupția, structurile paralele de putere de pe malul stîng al Nistrului, diviziunea socială pe probleme geopolitice și istorice.

Drept soluții, unul dintre liderii Alianței „MOLDOVENII” a propus o reformă cuprinzătoare a institutelor de securitate și consolidarea independenței economice prin dezvoltarea industriei și agriculturii.

Integrarea silențioasă a început deja

Între timp, politologul Nicolae Țveatcov a remarcat că reintegrarea este deja în desfășurare. 95% dintre locuitorii Transnistriei au documente moldovenești, „o parte semnificativă” deține și permise de conducere moldovenești, iar peste 10.000 de mașini din regiune au numere de înmatriculare recunoscute de Chișinău.

De la licențiere la comerț și libertatea de circulație, potrivit lui Țveatcov, „reintegrarea a prins deja rădăcini” în sferele socială, economică și chiar medicală. Cu toate acestea, obstacolele politice rămân serioase.

Țveatcov a evidențiat trei divergențe ireconciliabile: memoria istorică (de exemplu, opinii diferite cu privire la Ziua Victoriei), politica lingvistică și problemele de securitate — în special, statutul de neutralitate al Moldovei, care, potrivit lui, este subminat de partidul de la guvernare, care flirtează cu ideea de a-l anula. Aceste divergențe, a avertizat fostul șef al Biroului pentru Reintegrare, sînt „diametral opuse” și mult mai greu de depășit decît acum 20-30 de ani.

Vidul de leadership

Fostul viceprim-ministru și deputat în primul parlament, Ion Guțu, a remarcat lipsa de acțiune a Chișinăului oficial în ceea ce privește problema Transnistriei. El a reamintit că, în cinci ani, președinta Maia Sandu nu a vizitat niciodată Transnistria. Conducerea Tiraspolului pare mai interesată de dialog decît Chișinăul, trimițînd „zeci de apeluri” autorităților din Moldova, a constatat Guțu.

El și-a extins critica la întreaga clasă politică, acuzînd-o că ignoră Transnistria în programele sale. „Doar doi candidați la președinție au menționat Transnistria anul trecut”, a remarcat Guțu și a calificat drept catastrofale consecințele unei astfel de lacune sistemice. Fără soluționarea conflictului, Moldova nu va putea atrage investiții, asigura independența energetică sau realiza pe deplin ambițiile de integrare europeană, este convins fostul deputat.

Conflictul bazat pe valori

Politologul Anatolie Dirun a subliniat natura ideologică a problemei. „Diferența de valori”, a spus el, menționînd că „școala istoriografică” din Transnistria este orientată decisiv către Rusia, în timp ce Moldova este împărțită între Est și Vest.

În același timp, la nivel cotidian, conflictul este aproape imperceptibil. „Oamenii nu îl simt în viața de zi cu zi”, a subliniat Dirun și a reamintit că, pentru mulți transnistreni, cetățenia moldovenească este o alegere pragmatică, determinată de posibilitățile de muncă sau de călătorie, dar nu de o schimbare a loialității.

Politologul a avertizat autoritățile din Moldova cu privire la riscul de a pune integrarea europeană mai presus de reintegrarea, prezicînd că, dacă va trebui să aleagă, majoritatea moldovenilor vor prefera Europa, iar Transnistria va fi pur și simplu uitată.

Apel la gîndire de stat

Denis Roșca, președintele Alianței „MOLDOVENII”, a încheiat masa rotundă cu un apel la apariția unui nou tip de lideri – „stataliști” pragmatici, neîmpovărați de prejudecăți personale sau „fobii”. Cunoașterea limbii ruse, deschiderea culturală și atașamentul față de unitatea constituțională a Moldovei sînt, potrivit lui, obligatorii pentru orice politician serios hotărît să rezolve conflictul.

Roșca a prezentat foaia de parcurs a partidului său: reforma justiției pentru crearea unui stat funcțional, inițiative culturale și educaționale pentru unificarea societății și un plan clar de finanțare a acestor priorități. „Cînd poți explica cetățenilor cum arată viitorul țării”, a spus el, „poți convinge lumea și Transnistria că ești gata să devii un stat integru”.

Tabla de șah geopolitică

Masa rotundă a scos la iveală poziția vulnerabilă a Moldovei într-o regiune plină de rivalități între marile puteri. Guțu a amintit eșecurile din trecut, în special memorandumul Kozak din 2003, care a reprezentat un moment de cotitură în diplomația moldovenească, și a subliniat că, după includerea SUA și a UE în calitate de observatori în formatul negocierilor, Moldova a devenit un „obiect al geopoliticii”.

Despre existența unor condiții pentru soluționarea conflictului a vorbit Vasile Chirtoca, președintele DAAC Hermes și șeful Federației de Box din Moldova. Caracterul „politico-elitist” al conflictului, determinat, potrivit lui, de rivalitatea elitelor, dar nu de divergențe etnice sau religioase, dă speranțe pentru soluționarea acestuia.

Chirtoca a indicat asupra integrării la nivelul de bază, de exemplu, sportivii din Transnistria care concurează sub steagul Moldovei, ca dovadă a aspirațiilor comune.

A opta masă rotundă națională a evidențiat consensul privind necesitatea luării unor măsuri, dar a scos la iveală și o profundă dezamăgire față de abordările existente. Alianța „MOLDOVENII” s-a angajat să includă propunerile experților în Strategia sa de dezvoltare a Moldovei, care vizează depășirea crizei, reintegrarea și modernizarea țării, pentru a pune bazele unui stat unit și prosper.