Accesibilitatea este punctul de reper în tot ceea ce numim astăzi incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Dreptul la un spațiu public accesibil este un drept fundamental prin care pot fi exercitate și celelalte drepturi. Lipsa accesibilizării constituie discriminare, iar asigurarea condițiilor de accesibilitate este necesară nu doar pentru persoanele cu dizabilități, dar și pentru vârstnici, copii, părinți ce își transportă copiii în cărucior sau brațe, femei gravide sau persoane cu o dizabilitate temporară. Astfel, numărul de persoane afectate de lipsa condițiilor de accesibilitate este triplu față de numărul persoanelor cu dizabilități.