Wall-street.ro: Povestea Purcari, un business moldovenesc care a abandonat Rusia și a îmbrățișat Europa

Victor Bostan a intrat în afaceri, în Republica Moldova, în anul 1992. La început au fost afaceri de mică anvergură, business-ul cu vin l-a început în anul 1995, iar principala piață de desfacere era reprezentată de Rusia și Comunitatea Statelor Independente. Două embargouri din partea Rusiei, în care a pierdut peste 12 milioane de dolari, l-au determinat pe omul de afaceri să lase Rusia deoparte se îndrepte către România și piețele din Europa Centrală și de Est.

Wall-street.ro: Povestea Purcari, un business moldovenesc care a abandonat Rusia și a îmbrățișat Europa
(Foto: wall-street.ro)

Prețul nu a fost mic: în schimbul finanțării de la Banca Mondială, prin IFC și de la fondul de investiții Horizon Capital, Victor Bostan a cedat 70% din acțiuni. Astăzi, conduce compania în calitate de CEO și se pregătește de o extindere și consolidare în Europa Centrală și de Est. Unul dintre primii pași în această direcție a fost cooptarea în echipă a lui John Maxemchuk, un executiv cu experiență de peste 20 de ani în piețele din Asia și Europa de Est.

Polițistă de frontieră moldoveana îmi cere pașaportul, se uită cu atenție la el, trece în revistă vizele existente, îmi verifică fizionomia și îmi zâmbește. ”Ați mai fost pe la noi?”. ”Nu, dar de-abia așteptam să ajung”, îi răspund. Îmi returnează pașaportul, încă zâmbind. Mă gândesc că zâmbetul este ceva rar întâlnit la polițiștii de frontieră, dar aveam să văd zâmbete de multe ori în week-end-ul pe care l-am petrecut în Republica Moldova la început de ianuarie, când ortodocșii de rit vechi sărbătoreau Crăciunul. Ies din clădirea Aeroportului Internațional Chișinău și sunt preluat de reprezentantul Purcari, vînărie parte a grupului fondat de Victor Bostan în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Pub

Ne urcăm în mașină și plecăm spre Purcari, localitate aflată la peste 100 de kilometri de Chișinău. În timp ce ne deplasam prin ceața densă care acoperă totul, inclusiv șoseaua de o calitate nu prea bună – de la Căușeni la Purcari drumul e mai bun, e făcut din fonduri europene –, mă gândesc că mă aflu în regiunea în care, acum mai bine de 80 de ani, bunicul lui Victor Bostan le întâmpină pe soția și fiica sa – bunică și mama omului de afaceri –, care se întorceau din România. Erau vremuri de război, iar cele două veneau de la Segarcea. Bunicul lui Victor Bostan proprietar de vii și vinificator – avea o producție de zeci de tone pe an, pe care o vindea la târgul de la Huși – părăsise Moldova, împreună cu familia.

Vinul, o afacere de familie pentru Victor Bostan

Linia frontului se apropia de Moldova și aducea rușii, așa că ”bunelul” lui Victor Bostan decisese să treacă Prutul spre România și găsise un post de agronom la Segarcea, pe domeniul regal. Se întorsese însă după o perioadă, să vândă ce mai avea rămas în Moldova, însă lucrurile au durat mai mult decât estimase și, speriată, soția sa a luat-o pe cea mică și s-au întors în Moldova, să vadă ce e cu el. Peste câteva zile, au venit rușii și au închis granițele, așa că cei trei au rămas acolo, în satul Cărpineni, la 25-30 de kilometri de Huși, foarte aproape de Albiță, de frontieră cu România. Terenurile bunicului au fost confiscate – în anii `90, mama lui Victor Bostan a reușit să recupereze o parte, din care azi familia mai are teren agricol, pe care-l gestionează – dar pasiunea pentru vin a rămas în familie.

”Părinții mei aveau pe lângă casă 15 ari de vie, doar cu soiuri europene, nu hibrid și făceau cel mai bun vin la noi în comună. În fiecare an făceau cam 1 tonă de vin, un butoi de 500 de litri îl vindeau la piața din sat pe parcursul unei săptămâni. Era un loc la piața unde puteai închiria această dugheană ca să-ți vinzi vinul în mod oficial, era ceva reglementat de statul sovietic. Părinții mei erau vestiți pentru vinul pe care-l vindeau într-o săptămână și această dragoste a venit de acolo”, povestește Victor Bostan, într-un interviu acordat wall-street.ro.

Această dragoste pentru vin și faptul că meseria de oenolog se numără, în perioada sovietică, printre ocupațiile de prestigiu în Republica Moldova, alături de cele de medic și profesor, l-au determinat pe tânărul, pe atunci, Victor Bostan, să se îndrepte, pentru studiile superioare, către Institutul Politehnic din Chișinău, Facultatea de Tehnologie, specialitatea Tehnologia Vinului, de unde a absolvit în 1982.

”Imediat după facultate am mers la o vînărie sovietică, am lucrat ca oenolog și oenolog principal 10 ani de zile. La această vînărie am primit principala doză pentru a deveni oenolog, era o vînărie foarte importantă, cea mai nouă și cea mai performantă pentru anii `80, de aceea acolo am avut ce învață”, spune Victor Bostan, care, în studenție, a făcut un stagiu practic chiar la Purcari, vînăria pe care astăzi o deține alături de partenerii săi, Banca Mondială și Horizon Capital, alături de Bostavan Etulia, tot în Republica Moldova și Ceptura, în România.

În 1992, după încheierea perioadei sovietice în Republica Moldova, Victor Bostan a intrat în afaceri și a lucrat, pentru câțiva ani, pentru o asociație care grupa mai multe vânzării moldovenești și câteva din Rusia. În 1995, Victor Bostan a cumpărat o gospodărie agricolă, cu o vinărie veche pe care a renovat-o, a reconstruit-o și a pornit ”business-ul adevărat cu vin”, după cum spune astăzi. Piața principală de desfacere pentru vinul pe care-l producea Victor Bostan era Rusia, în proporție de 99%. În 1998 a venit criza financiară în Rusia și țările asiatice.

”Atunci când a venit criza, dolarul a sărit de la 6 ruble la 24, consumul s-a stopat, vânzările s-au stopat, distribuitorii s-au pierdut, a devenit problematică producerea în Republica Moldova și exportul în Rusia și am mers pentru a căuta o platformă de producere acolo. Am mers în regiunea Krasnodar, care este cea mai importantă zonă viticolă din Rusia, 50.000-60.000 de hectare de viță de vie, pe litoralul Mării Negre, este zona preferată de vacanță pentru toată Rusia. Am cumpărat acolo o vinărie mare, dar într-o stare deplorabilă, nu se mai produsese nimic de mai bine de zece ani, nu avea nici îmbuteliere ca program de producere, ci doar producere de vin vrac. Am făcut reutilare, renovare, linii de îmbuteliere cu toate utilajele moderne, italienești, cap-coadă, în 6-8 luni și am pornit producția în 1999 spre 2000”, povestește Victor Bostan.

Înainte de Purcari: Experiența rusească a lui Victor Bostan

În decurs de doi ani, Victor Bostan a dus vînăria sa din Krasnodar în topul producătorilor, a depășit concurența zonală și, la sfârșitul lui 2002, a apărut oportunitatea de a vinde vînăria. Nu a pierdut ocazia și a obținut astfel prima sumă cu șapte zerouri din istoria business-ului său: 10 milioane de dolari americani.

”Am revenit în Moldova și în România pentru a începe investițiile, am achziiționat mai întâi Etulia, apoi Onești, apoi Purcari, apoi Ceptura și începând din 2002-2003 am făcut renovarea și reconstrucția lor. La fel, toate aceste vînarii erau într-o decădere totală, într-o stare dezastruoasă, dar foarte rapid le-am relansat una după alta: în 2003 Etulia Bostavan, în 2004 Purcari și Ceptura. Am început din 2003 replantarea. Foarte importantă pentru vin este viță de vie, strugurii – 70% din calitatea vinului vine din struguri. Eu, cunoscând bine lucrul acesta, am făcut foarte mult efort și investiții pentru a replanta, circa 900 de hectare am replantat foarte rapid, în patru ani au fost replantate vii noi. Butașii sunt 70-80% francezi și o mică parte din Italia. Am lucrat cu doi producători mari francezi, am selectat foarte mult, am făcut analize amănunțite ale solului, am ales altoiul și așa mai departe”, explică Victor Bostan.

Business-ul mergea, piața cea mai mare era reprezemtată de Rusia și Comunitatea Statelor Independente. Majoritatea vânzărilor, 85-90%, erau în Rusia, iar restul în Ucraina, Belarus și Kazahstan. Apoi a venit însă embargoul rusesc din 2006.

”A fost o dezvoltare rapidă, de succes, am stârtat de la zero și deja în 2005 am ajuns în top 5 ca vânzări, ca export, din Moldova. Pe 25 martie 2006, în drumul spre Rusia erau 55 de vagoane cu vin, pe care am reușit și le-am întors înapoi, circa 3 milioane de sticle, dar la depozit în Moscova, unde aveam depozitul companiei și firma oficială a companiei, 5.000 de metri pătrați depozit, era plin, circa 4 milioane de sticle care au fost nimicite. La fel la toți distribuitorii de pe tot lanțul, începând de la Valdivostok, a fost ordinul ca toată producția să fie strânsă și nimicită. În plus, plăteam pentru fiecare sticlă distrusă încă 30 de cenți statului rus. Toată aceasta a durat o lună-două până când s-a finisat, s-a închis. A fost o problemă foarte mare, am pierdut cel puțin 12 milioane de dolari, prețul de cost, nu din vânzări, am contabilizat minus 12 milioane de dolar”, spune Victor Bostan, fondatorul grupului Purcari.

Citește continuarea pe wall-street.ro.

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub

Pentru a putea comenta, este nevoie să vă autentificați, folosind e-mailul și parola cu care v-ați înregistrat pe UNIMEDIA.

Dacă nu aveți un cont înregistrat pe UNIMEDIA,
înregistrați-vă AICI