*/

Viceministrul Agriculturii: Cireșii, caișii, vișinii și prunii sunt cei mai afectați de înghețuri. Care este situația celorlalte culturi

Chiciura și frigul au pus stăpânire pentru Moldova. Chiar și așa, viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Iurie Ușurelu, spune că, deocamdată, situația nu poate fi catalogată drept una catastrofală, cel puțin, până la evaluarea gradului de afectare a culturilor agricole.

„În cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a fost formată o comisie de monitorizare și evaluare a gradului de afectare a culturilor agricole. Este o situație care nu poate fi catalogată catastrofală”, spune Iurie Ușurelu.

Viceministrul Agriculturii: Cireșii, caișii, vișinii și prunii sunt cei mai afectați de înghețuri. Care este situația celorlalte culturi
(Foto: PeTeava.Ro)

Totuși, cele mai afectate sunt culturile sâmburoase. 

„Cei mai afectați sunt cireșii, vișinii, caișii, vișinii și prunii. Despre consecințele condițiilor meteo asupra celorlalte culturi agricole vom putea vorbi după trecerea ciclonului”, a adăugat Ușurelu.

De menționat este că în această noapte şi dimineaţă a nins masiv în Capitală şi în cea mai mare parte a ţării. Iar Codul Galben de precipitații puternice sub formă de ploi și lapoviță este valabil până vineri, 21 aprilie. Totodată, până în data de 24 aprilie este valabil Codul Galben de înghețuri la suprafața solului. 

Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi fructelor la cais constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole – până la 15%. 

Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor. Probabilitatea acestor îngheţuri pe teritoriul republicii constituie 10 – 30% ani, scrie mold-street.com. 

Îngheţurile tardive de primăvară sunt periculoase îndeosebi pentru culturile iubitoare de căldură şi cele legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor.

Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a plantelor răsărite de porumb în dependenţă de termenii de semănat constituie 5-10%. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele de nord ale republicii.

Plantele abia răsărite a culturilor cerealiere de primăvară sunt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturii până la 7 - 9°C frig.

Culturile legumicole – ca tomatele, ardeii, vinetele şi altele sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea de 0 – 1°C frig duc la pieirea lor. Tutunul este foarte vulnerabil la îngheţ primăvara după răsădirea lui în sol. Îngheţurile cu intensitatea 0 - 1°C frig pot provoca pieirea totală a plantelor.
În tabelele 1 şi 2 sunt prezentate valorile temperaturilor(°C) înregistrate la nivelul de aflare a plantelor, care produc vătămarea lor.

Fenomene ce nu sunt o raritate

Evoluţii asemănătoare a vremii nu sunt o raritate pentru Republica Moldova, la noi atestându-se astfel de fenomene, doar că acesta a cuprins practic toată ţară.

Cea mai tardivă dată a îngheţurilor în aer în raioanele de nord şi centrale ale republicii s-a semnalat pe 21 – 24 mai (în 1980), iar în anul 1962 pe 30 martie, în sudul republicii la 1-10 mai (anul 1990). La suprafaţa solului îngheţurile sunt posibile până pe 22-28 mai (anul 1977). Îngheţurile în decada a treia a lunii mai se pot observa în medie o dată în 30 de ani, scrie mold-street.com

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub

Pentru a putea comenta, este nevoie să vă autentificați, folosind e-mailul și parola cu care v-ați înregistrat pe UNIMEDIA.

Dacă nu aveți un cont înregistrat pe UNIMEDIA,
înregistrați-vă AICI