*/

The Economist face o retrospectivă a ultimelor evenimente din Republica Moldova: Politica dură a uneia dintre cele mai mici națiuni din Europa

Revista financiară „The Economist”, din Marea Britanie a publicat astăzi un articol în care face o retrospectivă a evenimentelor care s-au întâmplat în ultima perioadă în Republica Moldova.

În ordine cronologică, publicația vorbește despre „Politica dură a uneia dintre cele mai mici națiuni din Europa”, așa cum a și întitulat materialul.

The Economist face o retrospectivă a ultimelor evenimente din Republica Moldova: Politica dură a uneia dintre cele mai mici națiuni din Europa
(Foto: The economist)

„În ultimele săptămâni, momentele dramatice au inclus următoarele episoade. Președintele Igor Dodon, care are puțină putere, dar dorește ca țara sa să-și alinieze economia și politica externă cu Rusia, a refuzat timp de zece luni să semneze pentru numirea unui nou ministru al Apărării. Guvernul, care pretinde a fi pro-occidental și se declară în favoarea cooperării cu NATO, a insistat asupra alegerii sale. La 24 octombrie, un nou ministru a fost învestit numai după ce Curtea Constituțională l-a suspendat pe Dodon din funcția de președinte, doar pentru un timp în care noul ministru să fie învestit.

A doua zi, procurorii au condamnat șapte bărbați pentru complotul de al asasina pe Vlad Plahotniuc, șeful Partidului Democrat. Acesta este un oligarh și, mulți îl cred, cel mai puternic om din țară. 

Pub

Apoi, pe 2 noiembrie, într-un interviu televizat, un killer care se află în închisoare a pretins că dl Plahotniuc l-a plătit ca să ucidă un bancher rus la Londra. Purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat a spus că dl Plahotniuc nu va comenta „declarații false”, dar un post de televiziune pe care îl deține Plahotniuc a difuzat informații precum că vinovat s-ar face un alt politician moldovean, care a fugit în Rusia, și care ar fi plătit de fapt pentru asasinarea bancherului rus.

Publicația mai notează și despre jaful bancar. „În 2015, s-a constatat că un miliard de dolari, echivalentul a 1/8 din PIB-ul țării, fusese furat de trei bănci. Dacă nu se recuperează numerarul, contribuabilii moldoveni vor trebui să plătească impozite pentru a recupera paguba. În anul 2014 s-a descoperit că băncile moldovenești au spălat banii ruși în valoare de 20 de miliarde de dolari. În 2016, Vlad Filat, fost prim-ministru și mare rival al lui Plahotniuc, a fost închis pentru abuz de putere. El a declarat că a fost o comandă politică.

În 2014, partidul domnului Plahotniuc a câștigat doar 15,8% din voturi în alegerile parlamentare. Cu toate acestea, în mod direct sau indirect, la moment el mai mult de jumătate din deputații din Parlament și, prin urmare, Guvernul. Se spune, de asemenea, că acesta exercită o mare influență asupra sistemului judiciar, deși el susține că aceasta este o „invenție” a dușmanilor săi.

Un diplomat spune: „Să fie clar, este un stat capturat - capturat de un tip. O dictatură oligarhică. Nu există niciun interes pentru reforma judiciară în această țară, pentru că, dacă ar exista, acest regim s-ar ruina ca o casă din cărți. „La 11 octombrie, Comisia Europeană a declarat că suspendă ajutorul financiar de 28 de milioane de euro destinate reformei judiciare în Moldova, deoarece țara nu și-a reformat sistemul de justiție”, mai scrie The Economist.

Mai mult, revista financiară notează că, potrivit sondajelor, partidul lui Vlad Plahotniuc, ar putea să nu intre în Parlament, Totodată, scrie că, deși Plahotniuc și Dodon se afișează ca având viziuni politice diferite, există voci care spun că cei doi conduc un „cartel politic”.

„Dl Plahotniuc poate este puternic, dar cu siguranță nu este iubit. Potrivit unui sondaj făcut la începutul acestui an, în el are încrede numai 2% din populație. Dacă alegerile parlamentare ar avea loc acum, doar 4% ar vota pentru partidul său. Pe cealaltă parte, în președintele Dodon are încredere 41% din cetățeni, iar 36% ar vota pentru partidul  său, a spus sondajul.

Dl Dodon și dl Plahotniuc susțin că au viziuni diferite, dar mulți cred că, de fapt, cei doi conduc un cartel politic. În iulie, de exemplu, aceștia au cooperat pentru a promova o nouă lege electorală care ar putea aduce beneficii partidelor lor în timp ce ar împiedica pe ceilalți să intre în Prlament. Legea a venit în urma alegerilor prezidențiale de anul trecut, în care domnul Dodon a câștigat cu 52,1% din voturi, în timp ce Maia Sandu, fost ministru al Educației, a câștigat 47,9%. Acum spune că activiștii ei sunt hărțuiți de autorități. „Acest Guvern a pierdut încrederea UE și a SUA și trebuie să facă multe pentru a-și recâștiga", spune Victoria Bucataru, directorul Asociației pentru Politică Externă din Moldova.

Doamna Sandu este îngrijorată de faptul că țările occidentale renunță pur și simplu la țara sa. Ar putea avea dreptate. Întrucât atât de mulți bani s-au rătăcit în timp ce partidele pretins pro-UE conduc țara, Vladimir Putin ar putea să nu facă decât să aștepte ca moldovenii să concluzioneze că dl Dodon și partidul său sunt oamenii potriviți pentru a restabili ordinea - întorcându-se în țarcul rusesc”, conchide publicația.

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub

Pentru a putea comenta, este nevoie să vă autentificați, folosind e-mailul și parola cu care v-ați înregistrat pe UNIMEDIA.

Dacă nu aveți un cont înregistrat pe UNIMEDIA,
înregistrați-vă AICI