ora: 06:23, 11 iun 2014 7878

Televiziunea digitală în alte țări: Cum a evoluat și care sunt diferențele


Televiziunea digitală în alte țări: Cum a evoluat și care sunt diferențele
foto simbol

Televiziunea digitală terestră (sau DVB-T din engleză de la Digital Video Broadcasting - Terrestrial) este un sistem de transmisie TV care folosește normele DVB-T, ISDB și ATSC în benzile de unde VHF-III / UHF-V deja utilizate la transmisiile terestre analogice. Se numește „terestră” deoarece antenele de emisie sunt montate pe clădiri terestre, la fel ca pentru televiziunea tradițională, analogică.

Prin intermediul acestui standard se transmit stream-uri audio/video comprimate Tehnologia utilizată și standardele diferă de la o regiune la alta, astfel în SUA se numește standard ATSC, în Japonia ISDB-T, iar în Europa și Australia DVB-T,  restul țărilor sunt încă indecise la acest capitol. ISDB-T este similar cu DVB-T și poate utiliza în unele cazuri aceleași receptoare. Anterior acestor sisteme, din primele zile a televiziunii și până în 1990, toate emisiunile de televiziune au fost realizate cu ajutorul tehnologiilor analogice, astfel fiind numită „Televiziune Analogică”. 

Europa

DVB-T (sau Televiziunea Video Digitală - Terestră) reprezintă standardul organizației Europene de DVB pentru transmiterea televiziunii digitale terestre. Semnalul este difuzat în VHF și/sau UHF. Numărul de canale ce pot fi transmise este în funcție de metoda de modulare folosită (între 4 și 6). Modularea semnalului în DVB-T este COFDM (64 sau 16 Quadrature Amplitude Modulation, QAM). 

În general un multiplex modulat în 64QAM permite difuzarea unui număr mare de canale, dar este mai sensibil la interferențe. În schimb în 16QAM sensibilitatea la interferențe scade, dar scade și numărul de canale difuzat. Cele două metode de modulare 16 și 64QAM pot fi însă combinate într-un singur multiplex, oferind o scădere controlată a modulației în funcție de tematica programelor difuzate. Recepția se face printr-un receptor conectat televizorului clasic, sau direct cu televizoare cu tuner digital integrat. Pentru recepționarea canalelor TV transmise prin DVB-T este nevoie de un televizor compatibil (căutați sigla DVB-T pe cutia echipamentului sau în manual) sau de un echipament separat care să recepționeze semnalul DVB-T. Pentru recepționarea canalelor HD este nevoie ca tunerul sau televizorul să poată decoda semnalul HD (MPEG 4). 

Televiziunea Digitală Terestră are o evoluție extrem de rapidă după ce în 1990 a apărut necesitatea de a crea o platformă care ar putea suporta dezvoltarea tehnologică digitală (cu alte cuvinte, crearea unui sistem digital care ar suporta complexitatea procesării informației a fost impusă). Primul standard DVB implementat a fost DVB-S (Digital Video Broadcasting - Sattelite ) pentru prima dată introdus ca standard în 1994 fiind acceptat și implementat de către Franța. 

Standardul DVB-T a fost oficializat și introdus pentru prima data în anul 1997. Prima țară care a implementat acest standard în 1998 a fost Suedia, urmată de Regatul Unit.   

Statele Unite ale Americii  

Americanii au adoptat un set de standarde aprobat de către ATSC ( de la Advanced Television Systems Committee), astfel obținând denumirea de ATSC. Utilizează tipul de modulare 8VSB, cu o lărgime de bandă foarte mare. Acest standard are o rezistență mare la interferențe, dar exclude din start utilizarea unei rețele bazate pe o singură frecvență în toată țara.    

Sistemul de ATSC a fost criticat ca fiind complicat și costisitor de implementat și de folosit, însă, atât echipamentul de difuzare, cât și cel de recepție sunt acum comparabile la cost cu echipamentul standardului DVB. Semnalul ATSC este mult mai sensibil la schimbările condițiilor de propagare radio, decât DVB-T și ISDB-T. Acesta  nu deține o adevărată modulare ierarhică, care ar permite unei părții SDTV al semnalului HDTV (sau o parte audio a unui program de televiziune) să fie recepționată neîntrerupt chiar și în zonele marginale în care puterea semnalului este scăzută. Din acest motiv, a fost introdusă o nouă modalitate de modulare suplimentară îmbunătățită, VSB (E-VSB), pentru a permite un beneficiu similar. 

Atât DVB-T cât și ATSC folosesc compresia MPEG-2. Ele se deosebesc însă prin modalitatea de codare a serviciilor oferite (multicanal audio, înregistrare, ghid de programe). Permite, la fel ca și DVB-T-ul, difuzarea programelor în format 16:9 cu o rezolutie înaltă, de 1920×1080 pixeli (Full HD). 

ATSC permite un sunet Dolby Digital (AC-3) "5.1" surround home cinema (home theater) etc. Alte aspecte: sistemul poate suporta formatul video PAL/SECAM/NTSC 625/525 cu 24/50/60 imagini pe secundă. 

Standardele ATSC au fost dezvoltate la începutul anilor 1990 de către Grand Alliance ( Marea Alianta), un consorțiu de companii de electronice și de telecomunicații, care au creat o colaborare pentru a dezvolta o specificație pentru ceea ce este acum cunoscut sub numele de HDTV. Formatele ATSC de asemenea includ, formate standard-definition, deși inițial doar serviciile HDTV au fost lansate în format digital. 

Trecerea la televiuziune digitală în standard ATSC a fost efectuată de către SUA (2011), Canada (2011), Coreea de Sud (2012). Mexic și Republica Dominicană va finaliza implementarea în totalitate la ATSC până la finele anului 2015. În prezent, o parte a SUA încă utilizează sistemul de televiziune analogică NTSC (National Television System Committee) și se află la etapa de trecere spre televiziunea digitală. 

Japonia  

Servicii de transmisie digitală integrată (ISDB) este un standard japonez de televiziune digitală (DTV) și radio digital (DAB), utilizat de către rețelele de radio și de televiziune din țară. ISDB a înlocuit sistemul analog MUSE Hi-vision HDTV utilizat anterior. Difuzarea televiziunii digitale terestre a început utilizarea standardelor ISDB-T în Japonia în decembrie 2003, apoi și în Brazilia din decembrie 2007. Din acel moment, mai multe țări au adoptat ISDB peste alte standarde digitale de radiodifuziune. 

ISDB este bazat pe MPEG-2 sau MPEG-4 standard de multiplexare structurii fluxului de transportare, ca și codarea video și audio (MPEG-2 sau H.264), și sunt capabile să transmită televiziune de înaltă definiție (HDTV) și TV cu definiție standard (SDTV). 

Conceptul a fost numit pentru asemănarea sa cu ISDN, pentru că ambele permit mai multe canale de date a fi transmise împreună (un proces numit multiplexare), similar standardului multi-canal în televiziunea digitală DVB-T. Semnalul este difuzat în VHF și/sau UHF utilizând COFDM cu PSK/QAM. 

Diferențele dintre aceste sisteme 

Bazele celor trei standarde sunt comune, însă diferențele constau în utilizarea spectrului electromagnetic. ATSC permite numai rezoluția maximă, 1920/1080, pe când DVB-T permite atât rezoluția de bază 1280/720 cât și 1920/1080. Deosebirile între ele este până la urmă o chestiune comercială, analog cu DVD-urile zonate ce nu pot fi „citite” pe orice player - Zona 1 America, Zona 2 Europa.

Standardul japonez ISDB-T oferă o multitudine de servicii suplimentare în funcție de cantitatea de date transmisă. Cu cât sunt difuzate mai multe canale, cu atât cantitatea de servicii scade și viceversa. ISDB-T permite SFN (Single frequency Network - Rețea Bazată pe Isofrecvență), dar și clasica rețea formată din mai multe frecvențe. 

România 

În prezent, în România, se planifică să fie extins la nivel național proiectul pilot DVB-T desfășurat acum în București și Sibiu, noul standard va fi însă DVB-T 2.  În 2009 a fost publicat un nou standard DVB-T2, ce aduce câteva îmbunătățiri majore standard DVB-T. DVB-T-ul rămâne însă mai răspândit decât DVB-T2, în special deoarece a fost adoptat foarte bine de către producătorii de echipamente de recepție TV.  

Cinci multiplexe vor fi acordate simultan prin procedură de selecţie organizată de ANCOM înainte de 17 iunie 2015. Acordarea unuia dintre cele cinci multiplexe va trebui să respecte condiţiile de acoperire teritoriale şi de populaţie, precum şi condiţii tehnice. Acest multiplex va funcţiona în banda UHF, va fi implementat ulterior datei de 17 iunie 2015 şi va trebui să asigure o acoperire în recepţie fixă de 90% din populaţie şi 80% din teritoriu la 31 decembrie 2016. 

Potrivit strategiei României cu privire la televiziunea digitală terestră, până la data de 17 iunie 2015, 70% din populație va putea recepționa gratuit 14 programe de televiziune în format Standard Definition (SD) sau două programe HD (High Definition) și 6-7 programe SD. 

Federația Rusă  

Rusia a anunțat, la sfârșitul lunii martie 2014, că va continua sa transmită semnale de televiziune în sistem analogic cu mult peste termenele covenite cu ITU pentru oprirea acestor transmisii tv non-digitale. Comisia guvernamentală din Rusia pentru dezvoltarea domeniului radio-tv a acceptat o propunerea Ministerului rus al Comunicațiilor și Mass Media, care statuează că transmisiile analogice de canale regionale să fie permise până în anul 2018. 

Națiunile membre ale ITU stabiliseră luna iunie 2015 pentru oprirea la nivel mondial a transmisiilor analogice. Planul GE06 permisese unele exceptii, pentru câteva țări din Orientul Mijlociu și Africa, în anumite benzi de frecvență, până în iunie 2020. 

Moldova

Dacă e să ne referim la țara noastră atunci trebuie să menționăm că în prezent, doar în municipiul Chişinău pe canalele 58 şi 61 funcţionează în regim de test două emiţătoare de televiziune digitală terestră, ce aparţin ÎS „Radiocomunicaţii” (unul în standard DVB-T şi altul în standard DVB-T2, ambele cu compresia semnalului MPEG-4). Aceste emiţătoare difuzează în total 18 servicii de programe de televiziune pe o rază de circa 30 de km de la turnul de televiziune din Chişinău.

Potrivit Programului privind Tranziția de la Televiziunea Analogică Terestră la cea Digitală Terestră, în prezent, este raţională utilizarea standardului DVB-T2, cu comprimarea informaţiei în format MPEG-4, ceea ce asigură eficienţa înaltă a utilizării spectrului radio. În cazul utilizării acestei platforme tehnologice, în cadrul unui canal TV de 8 MHz (cât este alocat în banda UHF unui program analogic), pot fi încorporate, transportate şi difuzate simultan până la 15 servicii de programe TV de definiţie standard (SD) sau până la patru servicii de programe TV de înaltă definiţie (HD - High Definition).

Calitatea imaginii transmise este superioară în comparaţie cu transmisiile actuale, permiţând formate 4:3 sau 16:9 de înaltă definiţie. Semnalul este recepţionat din eter cu ajutorul unei antene de UHF. Receptorul DVB-T2 poate fi un modul încorporat în televizor sau un echipament de sine stătător (Set Top Box-STB). Acesta este capabil să recepţioneze programe de televiziune şi programe radio, având calitate de tip CD, precum şi alte informaţii disponibile în tehnologiile digitale. 

„Hai Digital!”, campania care îți spune ce au în comun serviciile calitative în telecomunicații și digitalizarea. 

Campanie implementată de UNIMEDIA și Agora, cu susținerea Sun Communications.

Comentarii (
)

Login


Email:

Parola:



Creează cont | Ai uitat parola?
Facebook Google Yahoo Mail.ru
  • 0 (0)
    Pe viitor televizoare si televiziune in sensul actual nu vor exista. Vor fi monitoare pe diferite dispozitive (telefoane, frigidere, mobila, usi, ferestre, diferite alte suprafete, mai putin conteaza asta, asta vor decide designerii deja, unde sa bage monitoare), aceste monitoare vor avea acces la internet fie direct, fie printr-un server raspunzator de toate dispozitivele din cladire. Iar televiziunea digitala va fi oferita de o multitudine de alte companii, si nu va conta unde se afla aceste companii, vom putea printr-o parola sau alta posibilitate de logare sa accesam pachetul de canale preferate oriunde ne-am afla in lume, conteaza doar sa fie internet. Statele nu vor putea controla direct aceste fluxuri de televiziune, cum se face astazi, televiziunea va fi ca orice alta informatie accesibila azi pe internet. Este asteptata o revolutie in domeniului respectiv, iar statele raman sa decida cum vor controla banii, dar si respectarea legislatiei, in acest caz.
  • +1 (1)
    Vrem retelele de cablu care opereaza in Romania cu programele de televiziune prin cablu de calitate HD din Romania.
    Rusismele sa ramana in Rusia.
    • 0 (0)
      Vrem desigur, dar vreau să zic în acest context că o bună parte din vină o poartă chiar statul român şi vă spun de ce. Pentru a fi difuzate mai multe posturi tv româneşti în Moldova, e nevoie ca:
      1. aceste posturi să fie absolut gratuit oferite de către companiile româneşti, ceea ce nu se face din motive pur economice, companiile private au interes de a face bani;
      2. statul român trebuie să se implice, să negocieze sau chiar să impună aceste companii să ofere Republicii Moldova gratuit aceste posturi;
      3. Moldova la rândul ei trebuie să impună acceptarea acestor posturi de către companiile de aici, deşi dacă ele o să fie gratuite, pur economic e o prostie să nu le accepţi, o să fie suficient ca una din companii să le accepte şi le bate pe restul, pentru că o să aibă în grilă mai multe posturi.
  • 0 (0)
    Vrem HD ca in Romania plus canalele romanesti! Mama saturat de Rassia

    Sunt cetățean activ

×
Media/IT
 
Căutare
Login
Top taguri