ora: 22:21, 04 ian 2017 6286 1

Studiu: Numărul bărbaților din Republica Moldova traficați a crescut de două ori în ultimii ani. Recomandările specialiștilor


Studiu: Numărul bărbaților din Republica Moldova traficați a crescut de două ori în ultimii ani. Recomandările specialiștilor
poză simbol
Foto: Ziua de Constanta

Traficul de persoane rămâne a fi un fenomen actual, de obicei femeile fiind exploatate în „industria” sexului, iar bărbaţii - traficaţi în scop de muncă forţată. Constatarea se conţine în Raportul Global privind Traficul de persoane, elaborat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate. În ceea ce priveşte Republica Moldova, autorii publicaţiei relevă faptul că în ultimii doi ani aproape că s-a dublat proporţia bărbaţilor din numărul total de victime ale traficului.

În perioada ianuarie 2011-iulie 2015, potrivit autorităţilor de stat, 1086 de persoane originare din Republica au ajuns victime ale traficului. Dintre acestea, patru persoane au fost traficate în scop de prelevare de organe, 520 au fost exploatate sexual, în timp ce restul au fost impuşi să cerşească sau să muncească fără a fi plătiţi.

Astfel, dacă până în 2014, în Republica Moldova, aproximativ 70 la sută din totalul de victime ale traficului erau femei, în 2015-2016, fiecare a doua victimă a traficului de persoane, identificată de autorităţi, este un bărbat.  

Potrivit aceleiaşi surse, ţările de origine ale victimelor traficului sunt statele cu cel mai mic Produs Intern Brut pe cap de locuitor. De obicei, victimele traficului din Republica Moldova sunt depistate în Federaţia Rusă, Emiratele Arabe Unite sau în ţările Europei de Vest.

Un caz din Republica Moldova, dat drept exemplu

În atenţia autorilor Raportului Global privind Traficul de persoane au ajuns mai multe cazuri concrete de traficare a unor persoane originare din Republica Moldova.

De exemplu, vulnerabilitatea persoanelor cu dizabilităţi mentale în faţa traficanţilor a fost exemplificată în baza unui dosar penal în care atât victima, cât şi inculpaţii erau originari din Republica Moldova. Este vorba despre doi bărbaţi condamnaţi de la câte opt ani de închisoare cu executare, care ar fi obligat un tânăr să cerşească pe străzile din Moscova. Atunci când acesta refuza să o facă, era bătut cu cruzime, lipsit de libertate şi hrană.

Potrivit aceleiaşi surse, în Republica Moldova, de obicei, copiii ajunşi să fie traficaţi sunt fetiţe.

Recomandările societăţii civile

În ceea ce priveşte Republica Moldova, există premise concludente ca în următorii ani „industria” traficului va prelua noi tendinţe. Astfel, consideră preşedinta „La Strada Moldova”, oricând există riscul ca fenomenul să scape de sub controlul autorităţilor statului, dacă acestea nu vor ajusta din timp abordările şi cadrul legal şi de reglementare în domeniu.

„Unul dintre pericolele eminente ţine de criza regională a migraţiei, care face necesară o evaluare a riscului de trafic de persoane în Republica Moldova sau tranzitând statul nostru. Pentru a evita o astfel de situaţie, recomandăm autorităţilor statului să evalueze acest risc şi să ia măsurile de rigoare. La fel, constatăm că este deficitar numărul acordurilor de muncă între state. Chiar dacă există la nivel formal, acestea nu se implementează. Este bine cunoscut că un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova aleg să lucreze peste hotare. Nu le putem refuza acest drept, de aceea, am spus-o în repetate rânduri: e necesară substituirea politicilor restrictive din sfera migraţiei forţei de muncă cu acorduri de colaborare şi protejare a drepturilor persoanelor care aleg să emigreze în scop de muncă”, este convinsă Ana Revenco, preşedinta Centrului Internaţional „La Strada”.

Experţii din cadrul “La Strada” mai constată că în Republica Moldova majoritatea programelor de asistenţă a victimelor traficului nu sunt durabile, dat fiind că depind în mare proporţie de proiectele finanţate din străinătate. La fel, componenta de abilitare economică se regăseşte doar în documentele de stat, în timp ce, în realitate, victimele nu sunt asigurate cu locuri de muncă sau cu surse de venit, care să le satisfacă necesităţile.

„Deşi programele de asistenţă a victimelor traficului au, la nivel declarativ, o componentă de abilitare economică, implementarea lasă de dorit. Nu vorbim despre angajarea în condiţii preferenţiale, ci doar este important ca atunci când victimei traficului i se propune un loc de muncă sau este ajutată să pună pe roate o mică afacere care i-ar aduce un venit, să se ţină cont şi de alte necesităţi vitale pe care le are. Uneori aceasta are un copil mic născut în urma experienţei de trafic sau are sechele morale care nu îi permit să activeze într-un anumit domeniu, dau alte aspecte care adesea se ignoră cu desăvârşire”, susţine Daniela Misail-Nichitin, directoarea Programului Femei în cadrul Centrului Internaţional „La Strada”.

Potrivit aceleiaşi surse, la nivel de stat sunt deficitare şi activităţile de prevenire a traficului de copii, prin lucrul cu potenţialele victime. La fel, copiii ce au avut de suferit urmare a traficului nu sunt protejaţi adecvat.

„Circumstanţele pentru a determina o schimbare spre bine în domeniu sunt acum cu atât mai potrivite cu cât, foarte curând, expiră Strategia Sistemului Național de Referire pentru protecția și asistența victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane, dar şi Planul naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2014 – 2016. Instituţiile statului deja şi-au făcut treaba pe jumătate, atunci când au colectat şi sistematizat date în ceea ce priveşte fenomenul traficului. Ştim că ele există. Acum, avem o ocazie în plus să facem o analiză calitativă a eforturilor şi impactului, să învăţăm lecţii şi să punem pe hârtie un document de politici pentru urmatoarea perioadă. Acesta trebuie să fie pe de o parte realist, iar pe de altă parte - destul de complex, încât să ţină cont inclusiv de standardele de protecţie a copilului, migraţie şi drepturile omului”, mai îndeamnă Ana Revenco.

Ultimul raport global privind traficul de persoane a fost publicat de oficiul specializat al ONU încă în 2014. După ce acesta a fost plasat în centrul eforturilor internaționale întreprinse pentru a combate traficul de persoane, în septembrie 2015, pe plan mondial, a fost adoptată Agenda de dezvoltare durabilă 2030. Documentul conţine un set ambiţios de obiective privind traficul de persoane. Astfel, în cel mult 15 ani, pe plan mondial, se vrea eliminarea tuturor formelor de trafic și violență împotriva copiilor şi femeilor.

În Republica Moldova, începând cu 2001, activează Linia fierbinte anti-trafic – 0 800 77777, proiect implementat de Centrul Internaţional “La Strada” Moldova. În cei 15 ani de activitate, consilierii au recepţionat aproape o sută de mii de apeluri, inclusiv solicitări de ajutor din partea persoanelor recunoscute ulterior drept victime ale traficului. 

Cultură/Stiinţă
 
Căutare
Top taguri
Blogs.UNIMEDIA