Lansare de carte pe ritmuri de „Noroc” la Chișinău: „Mihai Dolgan - De ce au plâns ghitarele?”

Omagiu pentru unul dintre cei mai talentați și populari muzicieni din Moldova. Editura Arc lansează o carte eveniment: "Mihai Dolgan - De ce au plâns ghitarele?" scrisă de prozatorul Mihai Ștefan Poiată.

Lansare de carte pe ritmuri de „Noroc” la Chișinău: „Mihai Dolgan - De ce au plâns ghitarele?”
(captură facebook)

Este vorba despre o lucrare consacrată maestrului Mihai Dolgan, liderul trupei Noroc, prima formații rock nu doar din Basarabia, dar din întreaga fostă Uniune Sovietică. Lansarea va avea loc vinerea viitoare, 8 decembrie la ora 16.00 în incinta Bibliotecii "Onisifor Ghibu", de pe strada Iorga 21A. 

Vorbitori vor fi Constantin Rusnac, Tatiana Potâng, Octavian Țâcu, Maria Șleahtițchi și Val Butnaru. Surpriza serii va fi un recital oferit de Alexandru Cazacu, fostul ghitarist al formației Noroc și coleg de scenă și prieten cu regretatul Mihai Dolgan. 

Pub

 

Despre această lucrare, publicistul Răzvan Vonc a scris în ultimul număr al prestigioasei reviste ”România literară”. Vă prezentăm mai jos un fragment din articol selectat de Valeriu Turea: 

” … Și totuși, după cum a demonstrat o cercetare publicată în 2014 – ROCKul, NOROCul&NOI, semnată de Mihai Ștefan Poiată –, datorită apariției de-a dreptul miraculoase a unei formațiuni rock, în Chișinăul anului 1966, cultura pop a pătruns și-n fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Mai mult decât atât: formația Noroc a fost prima formație rock autentică din întreaga Uniune Sovietică, iar apariția ei a declanșat valul culturii pop în mohorâtul imperiu comunist. Cu texte exclusiv în limba română și cu influențe britanice, românești și italiene, Noroc a trecut, în cei aproape 5 ani de existență (1966-1970), drept o formație ”occidentală”, cu instrumentiști talentați și inventivi, capabili să depășească handicapul unui echipament muzical anacronic și obstacolele cenzurii. Cel puțin până în 1970, când a fost desființată la ordinul atotputernicului KGB, Noroc a alimentat spiritul liber în provincia ocupată și a contribuit, pe palierul culturii de consum, la regăsirea identitară începută prin literatura generației șaizeci.

Prozator, dramaturg și gazetar, optzecistul Mihai Ștefan Poiată este, probabil, cel mai bun cunoscător al culturii pop din Basarabia, al legăturilor ei cu cultura similară din Europa și din România, ca și al conexiunilor ei nebănuite cu cultura ”înaltă”. Era, cumva, inevitabil ca, după cercetarea consacrată formației Noroc și rolul ei în renașterea culturală și națională din Moldova de peste Prut, scriitorul să consacre o lucrare similară regretatului lider al acestei formații, intitulată ”Mihai Dolgan. De ce au plâns ghitarele?” Căci activitatea lui Mihai Dolgan a continuat, pe cont propriu sau în alte contexte, și după destrămarea forțată a trupei sale emblematice, iar evoluțiile muzicii și ale pozițiilor sale publice configurează o prețioasă istorie alternativă a culturii basarabene postbelice”.

Răzvan Voncu ”din nou, despre cultura pop în Basarabia”, revista ”România literară”, nr. 51/1 decembrie 2017

 

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub

Pentru a putea comenta, este nevoie să vă autentificați, folosind e-mailul și parola cu care v-ați înregistrat pe UNIMEDIA.

Dacă nu aveți un cont înregistrat pe UNIMEDIA,
înregistrați-vă AICI