Citește toate știrile la acest subiect

Interviu cu basarabeanul Veaceslav Șaramet, secretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: În anul Centenarului am reușit să alocăm 3,4 milioane de Euro

Ministerul pentru Românii de Prutindeni din România este o instituție relativ nouă, fiind înființat acum un an. Până atunci, activase Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În ultima perioadă, la București, au existat voci care optau pentru desființarea instituției, totuși, a rămas în componența noului Guvern învestit acum câteva zile.

 

Interviu cu basarabeanul Veaceslav Șaramet, secretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: În anul Centenarului am reușit să alocăm 3,4 milioane de Euro
(Foto: UNIMEDIA / Igor Rotari)

În anul Centenarului, Ministerul a obținut un buget de circa 3,4 milioane de euro pentru finanțarea proiectelor românilor de pretutindeni. Cum a fost primul an de activitate, obiectivele pentru anul 2018, dar și ce proiecte bilaterale România -Republica Moldova vor fi implementate pe acest sector, vorbim într-un interviu cu secretarul de stat al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, originar din RM, Veaceslav Șaramet.

Dle Șaramet, la un an de la înființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni există voci care susțin că instituția ar trebui disființată. Făcând o retrospectivă, cum apreciați activitatea Ministerului până în prezent?

Pub

Este prima dată când există un Minister pentru Românii de Pretutindeni, însuși acest pas este foarte important. Diferența între un minister și un departament este că ministerul are resurse mai mari, are inițiativă legislativă, putere de decizie, cu un ministru care să facă presiuni pentru anumite cauze. Exact asta s-a întâmplat anul trecut: am modificat legislația în ceea ce privește românii de pretutindeni, legile fiind din 2006-2007, le-am adus la o realitate actuală pentru că numărul românilor plecați în 2007 diferă de cel din 2017. În același timp, Ordinanța de Urgență a Guvernului cu bursele oferite pentru elevii din Ucraina a fost posibilă, cred eu, și datorită faptului că am fost un minister plin. Un alt lucru important este că bugetul pe proiecte a avut o eficiență de 98 la sută, până acum fiind de 60%. Adică exista un buget pentru finanțarea asociațiilor din toată lumea și nu se cheltuia mai mult de 60%, noi am reușit performanța de a-l face de 98 la sută și credem că, la fel, datorită faptului că există un minister separat cu departamentele și direcțiile separate. Pe lângă aceasta, e un mesaj important și din partea Guvernului, când ai un minister pentru diaspora. E un mesaj atât politic, cât și de comunicare publică. Mai mult decât atât, dacă vorbim despre Republica Moldova, să ai un secretat de stat care-i născut la Chișinău, în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, e iarăși un mesaj foarte important dat nu doar prin vorbe, dar și prin fapte, existând și o suținere în această direcție.

Ministerul trebuie să rămână, indiferent de cine face parte din instituție, important este să realizăm că în afara țării sunt foarte mulți români care trebuie să aibă un minister. Mai mult, am reușit să dublăm bugetul de anul trecut pentru 2018 și am reușit să modificăm legislația astfel încât să dăm spre finanțare un avans de la 30 la 50 la sută sau chiar posibilitatea de oferi granturi cu finanțare sută la sută.

Ce proiecte s-au desfășurat anul trecut?

Ce ține de activitățile proprii ale ministerului, anul trecut am avut proiecte precum Tabăra ARC, unde au participat peste 2.000 de copii, inclusiv tineri din Republica Moldova. Tot anul trecut am lansat un nou proiect – „Descoperă și cunoaște România”, un program pilot pe care îl vom continua în 2018 pentru că a fost unul de succes, în care am adus 300 de tineri din Republica Moldova să viziteze Palatul Parlamentului, de asemenea le-am organizat excursii la Târgoviște, la Curtea Domnească și în alte locuri, dar de fiecare dată am ținut să le organizăm și întâlniri cu oameni, astfel încât să vadă nu doar locuri, ci să cunoască și oameni, să învețe din experiența lor, fie că vorbim de factori de decizie, oameni de artă sau din sport. Unii dintre participanți nu doar erau pentru prima dată la Palatul Parlamentului, ci pentru prima dată în România. Am primit un feedback extraordinar, iar copiii erau foarte entuziasmați. Sunt sigur că a fost o experiență unică pentru ei. Vom continua acest proiect, și mai mult decât atât, îl vom extinde și la nivelul comunităților istorice nu doar Republica Moldova, ci și din Ucraina, Serbia, Bulgaria ș.a.

În 2018 care este bugetul alocat și ce proiecte urmează să fie finanțate?

După cum spuneam, bugetul este dublu față de anul trecut. Bugetul pe proiecte e de 15,2 milioane de roni, adică circa 3,4 milioane de euro. Pe lângă piloni clasici de finanțare precum educație, cultură, spiritualitate, societate civilă și mass-media, am înființat un pilon separat – Centenar 2018 – astfel ca asociațiile care vor să desfășoare o activitate în anul Centenarului, să poată să aplice pe această filieră. Dacă tot am modificat legislația, am primit foarte multe feedback-uri că ghidul e foarte complicat, așa că am simplificat ghidul de la 50 de pagini, cât avea anul trecut, la 8 pagini, așa e mai simplu și pentru candidați ca să aplice și, respectiv, să primească bani de la Guvernul României și să fie susținuți de Guvern.

În anul Centenarului, 10 județe din România se vor înfrăți cu 10 raioane din Republica Moldova

Ce activități urmează să cuprindă activitățile legate „Centenar 2018”?

Când vorbim de finanțare nu știm ce activități, pentru că vor veni din partea aplicanților, dar dacă să vorbim despre proiectele proprii, noi ne-am axat foarte mult pe zilele importante din an, fie că vorbim despre 24 ianuarie, 27 martie, 31 august, 1 decembrie, avem evenimente și programe pentru fiecare dintre aceste zile.

La 18 octombrie 2017 s-a aprobat prin ședință de Guvern un memorandum în care noi, ca Minister, am lansat și desfășurăm o campanie care se numește „Centenar prin înfrățiri”. În acest an ne propunem să înfrățim cât mai multe județe și localități din România cu unități administrativ teritoriale similare din toată lumea unde există comunități de români. Ca primă etapă am luat 10 județe din România și le înfrățim cu cel puțin 10 raioane din Republica Moldova. Ne aflăm la etapa la care deja s-au identificat perechile, unele județe au luat chiar câte două raioane, urmează să aibă loc un eveniment festiv în care să felicităm și să mulțumim acestor oameni care se implică și au o deschidere mare în această campanie. Cred eu că prin înfrățiri se pot naște nu doar proiecte culturale, educaționale, de schimb de experință, ci și proiecte economice.

Un exemplu clar în această direcție este și județul Dâmbovița cu Ialoveni, o înfrățire care s-a născut acum doi ani la o discuție inițiată și de mine. O înfrățire care, încet, încet, a dat naștere unor lucruri concrete: Anul trecut în satul Ruseștii Noi, r. Ialoveni, a fost inaugurată o grădiniță construită de la zero pe bani din județul Dâmbovița, mai exact 200 de mii de euro. Acei copii care făceau zilnic 40 de km pentru a merge la grădiniță și înapoi, acum au o grădiniță nouă chiar în localitatea lor. Am fost acolo, este extraordinar ce s-a făcut. Tot anul trecut a fost reparat și acoperișul școlii din Ștefan Vodă. În acest an ne propunem să avem cel puțin 10 astfel de proiecte concrete, ca oamenii să simtă ajutorul care vine din partea României.

Cât de deschise sunt autoritățile din Republica Moldova spre aceste înfățiri?

Sunt foarte deschise. Inclusiv în discuțiile pe care le-am avut cu președinții din județe, există susținere din partea Guvernului în care s-au oferit o sută de microbuze, acum încă 96 de microbuze, 20 de milioane pentru grădinițe, SMURD a trecut Prutul, un milion de euro pentru Muzeul Național de Artă din Chișinău, un milion de euro pentru Teatrul din Cahul, Sala cu Orgă, chestiuni care se fac la nivel de Guvern. Oamenii conștientizează că sunt importante măsurile la nivel de Guvern, dar sunt foarte importante și măsurile la nivel de autorități locale.  Uneori e mai simplu să se ofere ajutor la nivelul autorităților locale decât la nivel de Guvern, atunci când vine vorba de înfrățiri și despre frații de peste Prut este o deschidere enormă și colaborăm foarte bine. Fie că vorbim de Adrian Țuțuianu de la Dâmbovița care are multe proiecte concrete, fie că vorbim de Prahova cu dna Ludmila Sfîrloagă și dnul Mircea Cosma, fie că vorbim de Vaslui care este înfrățit cu jumătate din raioanele din Moldova și în fiecare an se implică financiar.

Autoritățile de peste Prut sunt motivate să se implice oarecum și din cauza problemelor financiare. Dar ce-i motivează cpe ei de aici, din România?

Într-adevăr, știm foartem bine că bugetele pe care le au raioanele din Republica Moldova sunt în mare parte împărțite pentru nevoi, nu prea sunt bani pentru investiții și atunci banii care vin din România sunt foarte importanți. Motivația celor de aici este, pe lângă sentimentul de a ajuta frații, o coeziune și o educație la nivel de grup politic în care există o tendință de a merge în această direcție, plus că mai există unele oportunități la nivel de fonduri europene, în sensul în care o localitate din România este înfrățită cu una din Republica Moldova, poți atrage fonduri europene de la Bruxelles astfel încât să aduci fonduri în județul tău pe care să le distribui și în raioanele înfrățite.

Spuneați despre această motivație politică. Există în strategia Partidului Social Democrat un obiectiv de a apropia cele două maluri ale Prutului?

Da, vorbind despre Partidul Social Democrat, să știți că inclusiv la nivel de lidership nu e doar o deschidere, ci și o intenție de implicare în această direcție cu Republica Moldova, cu Ucraina, cu Serbia, comunitățile istorice din jurul granițelor, nu e doar reactiv la cerere, dar și pro-activ. Este o deschidere extraordinară și o implicare clară în această direcție, fie că e la nivel de Guvern, structuri guvernamentale, fie că vorbim la nivel de Parlament, pentru că și o diplomație parlamentară este importantă, și pe partea de relații externe, atunci când mergi la Bruxelles să vorbești și despre Republica Moldova, pentru că cel mai mare aliat al RM este România, să nu uităm că după anul Centenarului vine 2019, iar în 2019 România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene și, dacă nici noi nu punem pe ordinea de zi subiectul Republica Moldova la nivel european, atunci cine? Nu e ușor deloc să modifici ordinea de zi a Uniunii Europene, România este cel mai mare aliat al Republicii Moldova.

Care sunt vocile PSD la Bruxelles care vorbesc despre Republica Moldova? 

Președintele Comisiei din cadrul Parlamentului European de legătură cu Republica Moldova este Andi Cristea, care are o activitate enormă pe această filieră. Singurii europarlamentari români care și-au deschis birou la Chișinău sunt Victor Negrescu, fostul europarlamentar și actualul ministru al Afacerilor Europene, și Emilian Pavel. Trebuie să recunosc, noi ca partid avem această lacună de comunicare.

Cu ce se ocupă birourile la Chișinău?

Au un program în care oamenii vin și depun petiții pe care europarlamentarii le trimit direct la Bruxelles. Sar peste toată birocația de a trimite prin Chișinău, Guvern... Au posibilitatea de a fi în legătură directă cu un europarlamentar de la Strasbourg.

Vin multe petiții la adresa europarlamentarilor?

Birourile au avut o activitate mai intensă la început, când s-au lansat. Ulterior sunt solicitați mai rar. Dar sunt activități și unde s-a putut, lucrurile s-au rezolvat sau au fost redirecționate către persoane responsabile.

Relația PSD-PDM e o colaborare între guvernări

Există un partid în Republica Moldova cu care PSD și-ar dori să colaboreze sau colaborează?

PSD face parte din familia internațională socialistă, facem parte din grupul Social Democrat European și în cadrul acestui grup internațional, din Republica Moldova face parte Partidul Democrat care este actualmente la guvernare.

Vorbim aici despre o colaborare între cele două guvernări de la București și Chișinău?

Așa cum colaborăm la nivel european cu Martin Schutz (n.r. președintele Partidului Social Democrat din Germania), așa colaborăm la nivel european și cu Pavel Filip pentru că suntem în aceeași familie europeană.

E doar o colaborare la nivelul Internaționalei Socialiste sau vorbim de o colaborare „între frați”?

Atunci când era Guvernul Leancă, care era din PLDM, avea o colaborare foarte bună cu Guvernul Ponta care era din PSD, erau familii diferite. Până la urmă se trec aceste bariere și, mai ales, când este vorba de colaborare la nivel guvern-guvern, nu există aceste discrepanțe. Cred că, atunci când este vorba de Guvernele de la București și Chișinău, indiferent de cine va fi la guvernare, va fi o colaborare bună. Mai mult decât atât, este foarte bine când există guverne din aceeași familie politică, să-i zic așa, care se înțeleg și pe principii.

2018 este un an electoral în Republica Moldova. Va susține PSD vreun partid? Se va expune public în susținerea vreunui partid?

Când este vorba despre implicare în politica unui stat, după cum foarte bine știți, în Republica Moldova este interzis să se implice un alt partid din alt stat în politica internă.

Nu mă refer la implicare directă, ci la susținere. Bunăoară Partidul Uniunea Salvați România declara că ar putea să susțină și își dorește o colaborare Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr.

Asta e diferența, că unii își doresc o colaborare, iar noi deja o avem la nivel de Guvern. E o diferență enormă, zic eu. În același timp, în acest an electoral, la alegerile parlamentare din 2018, este important să menținem cursul european și după alegeri. De aceea cred eu, nu o singură dată, ci de foarte multe ori, noi ca partid am spus că vrem și susținem ideea de menținere a unei direcții corecte a Republicii Moldova.

Revenind la Ministerul Românilor de Pretutindeni. Cu ce ministere din Republica Moldova colaborați?

Se colaborează la nivel de prim-miniștri, ulterior și cu ajutorul ministerelor de Externe din ambele state, dar noi avem o colaborare foarte bună, fiind Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, și cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în același timp colaborăm foarte bine și cu Biroul Relații cu Diaspora, avem și ambasada României la Chișinău care ne ajută foarte mult în aceste colaborări. Este important că există o implicare și o deschidere foarte mare din partea Guvernului Republicii Moldova spre România. Recent m-am întâlnit cu dnul secretar de stat Igor Șarov (n.r. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării) cu care am discutat despre proiectele pe care le au și cum putem să ajutăm, în același timp și cu Olga Coptu de la Biroul Relații și Diaspora care au niște acțiuni extraordinare, vrem și noi să preluăm unele de la ei, și ei vor să preia de la noi, e un lucru benefic.

Există activități pe care vi le-ați propus să le desfășurați în 2018 împreună cu cei de la Chișinău?

Anul trecut, cu eforturi comune, am reușit trecem Mărțișorul în patrimoniul UNESCO și vorbeam cu dnul Șarov cum ar fi să facem o activitate comună de mărțișor la nivel european. În același timp ne-am propus să trecem Festivalul George Enescu și peste Prut, la Chișinău, și Ziua Limbii Române vrem s-o organizăm împreună. Sunt niște activități care, dacă ne reușesc, vor fi extraordinare în acest an al Centenarului. De asemenea, ne propunem ca aceste evenimente să nu fie organizate doar în România și în Republica Moldova, dar și la Strasbourg, și la Bruxelles.

Trebuie să susținem românii noștri de pretutindeni, oriunde s-ar afla

Ca o  perspectiva de viitor, unde își propune să ajungă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni?

O perspectivă de viitor... trebuie să susținem românii noștri de pretutindeni, oriunde s-ar afla. Lucru pe care-l facem și avem o strategie în acest sens: ne propunem să reîntoarcem românii în țară pentru că sunt foarte mulți români plecați în afară pentru a căuta oportunități, inclusiv din Republica Moldova, cetățeni care și-au redobândit cetățenia română și pleacă în Vest. Există o reală nevoie de forță de muncă și în țară, și atunci, împreună cu alte ministere de resort, precum Ministerul Muncii, Ministerul de Externe și Ministerul Afacerilor Interne, gândim o strategie ce să le oferim și cum facem ca românii noștri să se reîntoarcă. Se întâmplă și în contectul Brexitului, nu știm câți români vor rămâne Marea Britanie. România se află deja la 11 ani de la integrarea în Uniunea Europeană și există nu doar copii care au plecat împreună cu părinții, dar și copii români care s-au născut în străinătate. Dacă vrem să aducem înapoi în țară acești copii, trebuie să-i învățăm inclusiv limba română, pentru că mulți dintre ei nu o vorbesc, iar ca să-i poți aduce și integra, trebuie să cunoască limba română și tocmai de aceea ne-am concentrat anul trecut foarte mult pe partea de educație și vrem în continuare să ne concentrăm pe aceasta fiindcă ne gândim la viitorul noastru, iar viitorul nostru sunt inclusiv acei copii care sunt născuți în străinătate.

Cred că părinții lor vor să revină, pentru că avem o dezvoltare destul de bună, avem o creștere economică pentru anul trecut de 8 la sută din toată Uniunea Europeană și mergem într-o direcție bună, și tocmai de aceea trebuie să fim aproape și de Republica Moldova, iar RM trebuie să-și păstreze acest parcurs vestic și nicidecum în direcția opusă. 

Vă mulțumim pentru interviu.

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub

Pentru a putea comenta, este nevoie să vă autentificați, folosind e-mailul și parola cu care v-ați înregistrat pe UNIMEDIA.

Dacă nu aveți un cont înregistrat pe UNIMEDIA,
înregistrați-vă AICI