ora: 14:24, 18 apr 2017 2104 0 Autor: Marcela Zămosteanu

(foto) Industria creativă – motorul intelectual al economiei. Cât de dezvoltată este aceasta în Republica Moldova


(foto) Industria creativă – motorul intelectual al economiei. Cât de dezvoltată este aceasta în Republica Moldova
Foto: UNIMEDIA

Industriile creative sunt privite cu interes de țările din occident, încercând astfel să găsească noi surse pentru a stimula și a crește economia. Motivul este simplu: creativitatea contribuie la inovare, iar aceasta permite dezvoltarea tehnologică și avansarea economică.

Industriile creative vizează tot ce este produs de creativitatea artistică și științifică și are potențial industrial, intră în circuitul economic, produce valoare, generează venituri publice prin taxele şi impozitele plătite, creează locuri de muncă şi profit, și ajută la dezvoltarea regională şi naţională. 

În ultima perioadă, sectoarele culturale și creative au devenit un punct principal de interes la nivelul Uniunii Europene, atât prin dezvoltarea intensă a sectorului privat, cât și prin atenția și susținerea pe care au obținut-o la nivel de politică publică. Acestea se datorează în primul rând conștientizării impactului lor economic asupra PIB-ului. La o analiză a evoluției valorii adăugate brute generate de sectoarele culturale și creative se poate observa că în perioada 2009-2012 acest sector s-a aflat într-o dezvoltare continuă la nivel european și a crescut cu 12,8%, ajungând ca în 2012 să producă o valoare adăugată brută (VAB) medie de 612 356,20 milioane de euro. În ceea ce privește relevanța acestor sectoare comparativ cu celelalte industrii, se poate constata că ponderea valorii adăugate brute generate de acestea în totalul VAB la nivelul economiei Uniunii Europene s-a aflat într-un trend ascendent. În ceea ce privește Produsul Naţional Brut Mondial, aproximativ 7% din acesta se datorează sectorului cultural. 

Republica Moldova, un pas în industria creativă 

Republica Moldova nu se poate lăuda, încă, cu o industrie creativă, totuși sectoarele culturale și creative încep să ocupe un rol semnificativ în economia națională, având un aport însemnat la PIB-ul țării. Conform ultimelor analize din 2014, contribuția industriilor creative la Produsul Intern Brut al Republicii Moldova este de 3,98 procente, iar 3,55% din numărul de salariaţi sau circa 40 de mii de persoane sunt antrenate în acest sector.

Făcând o analiză regională, vedem că întrecem doar Ucraina și Bulgaria la capitolul industrie creativă, în rest toate țările europene ne-au luat-o cu mult înainte. România e aproape de 6%, Ungaria – 7%, nemaivorbind de SUA cu 12% valoare la PIB - o adevărată industrie, care devansează deja industrii mari, precum cea de producere a automobilelor.

Un studiu cu privire la impactul acestui sector cultural asupra economiei naționale a fost realizat în anul 2014. Autorii Adrian Lupușor și Ion Țigănaș și-au propus să studieze cum stau lucrurile în sectoarele industriei creative din Republica Moldova. Aceștia au ajuns la concluzia că productivitatea muncii în sectorul creativ este mult mai mare în raport cu productivitatea muncii în alte sectoare, bunăoară cum ar fi cel agricol, ceea ce înseamnă venituri mai mari într-un timp relativ mai scurt.

În Republica Molova cea mai mare ramură a industriei culturale este software, ocupând 46,5 la suta din în industria creativă, urmată de presă și literatură cu 17,5%, sectorul publicitar – 15,2%, radio și televiziune cu 9,7 la sută și fonografia cu 7,2 procente, iar restul sectoarelor precum teatrul, fotografia și artele vizuale, constituie 3,9%. Sectorul creativ nu trebuie menținut doar la nivel cultural, ci trebuie privit ca un generator de beneficii financiare.

„Avem potențial creativ pe care e păcat să-l irosim”

Nu trebuie să inventăm foarte mult. E suficient să vedem unde investesc alte țări, care sunt prioritățile lor și să urmăm niște practici bine stabilite deja, iar atunci, sectorul creativ ar deveni profitabil. Populația Republicii Moldova este foarte creativă, oamenii de aici au capacitatea de a crea, ne spune Ion Țigănaș, autorul studiului „Contribuția economică a sectorului creativ din Republica Moldova”.

În acest sens țara noastră a început să preia bunele practici implementate de țările europene. Bunăoară conceptul de oraș creativ, care vine să creeze un mediu propice dezvoltării inovaţiei şi diversităţii, devine tot mai întâlnit în orașele europene.

Un prim pas făcut la Chișinău este organizarea Forumului Cultural Național din Moldova, cu tema „Orașe creative și durabile: Rolul culturii și creativității în dezvoltarea urbană”. Astfel Forumul va fi organizat în perioada 4-5 mai curent, în cadrul Programului UE-Parteneriatul Estic în Cultură și Creativitate pentru anii 2015-2018, și are drept obiectiv prezentarea și evaluarea conceptului de „orașe creative” și a modalităților sale de implementare în Republica Moldova, precum și analiza și testarea potențialului de dezvoltare urbană integrată, inclusiv în infrastructura imaterială și cea materială.

Vorbind despre industria creativă, trebuie să mai știm că „exporturile de bunuri creative din Moldova sunt extrem de mici. Din totalul bunurilor exportate, doar 0,36% sunt bunuri creative. Noi importăm de 14 ori mai multe bunuri decât exportăm. Un pic mai bine stăm la capitolul exportul serviciilor creative, însă aici vorbim de softuri – circa un procent din totalul serviciilor, ceea ce înseamnă un venit de aproximativ un miliard de lei anual. Sunt sectoare care pot și trebuie să fie valorificate”, afirmă Ion Țigănaș.

Implicarea statului în dezvoltarea industriei culturale și creative

Produsul creativ necesită a fi protejat, iar în Republica Moldova de acest lucru se ocupă Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. AGEPI este responsabilă de promovarea și realizarea activităților în domeniul protecției juridice a proprietății intelectuale privind drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor și drepturile conexe.

Ca și în restul industriilor, implicarea statul în dezvoltarea sectoarelor creative este importantă. „Fără o legislație propice nu putem dezvolta un sector, deși sunt cazuri când adoptarea unei legi nu a fost soluția revoluționării unui domeniu. Nu tot timpul aprobarea unei legi este o soluție eficientă. Cel puțin aprobarea unor legi trebuie să meargă și la implementarea acestora împreună cu instrumente fiscale necesare. Legile sunt extrem de importante pentru orice sector, dar trebuie modificate pentru a le oferi componenta economică astfel încât să facem acest sector atractiv”, susține specialistul în proprietate intelectuală, Ion Țigănaș.

Ne trebuiesc investiții colosale pentru dezvoltarea sectorului de film, dar pentru  sectorul editorial, Republica Moldova are toate pârghiile. Iar aici statul n-ar trebui să facă foarte multe.

„Ca să editezi o carte în Republica Moldova și să fie profitabilă, trebuie să editezi în cel puțin 1000 de exemplare. Absorbția de carte pentru fiecare titlu, în țara noastră, este de 200-300 de bucăți și se vinde în trei sau patru ani. În acest caz editurile nu pot avea profit, așa că se orientează pe piața românească. Aici avem însă o dilemă pentru că legea națională spune că autorii trebuie să repatrieze valuta în termen de doi ani. Din start sunt puși în situația în care trebuie să returneze această valută în țară, dar, pe de altă parte, cartea nu se vinde într-o zi sau două. Printr-o singură mișcare legislativă statul ar putea anula prin lege obligativitatea repatrierii valutei de către editori, iar aceasta ar fi o mișcare ce ar dezvolta sectorul: ar face să apară mai mulți editori pe piață, ar face să apară mai mulți oameni implicați, ar antrena în acest sector populația și atunci statul beneficiază atât de la taxele exportului, cât și de la faptul că sunt antrenați mai mulți oameni, astfel nu vor fi nevoiți să plece peste hotare”, explică Țigănaș.

Autorii cercetării au elaborat și un set de recomandări întru susținerea industriei creative, dat fiind faptul că datele obținute pot fi utilizate drept instrumente de monitorizare a activității economice, precum și, pot contribui la progresul industriei. Aceștia consideră că statul ar trebui să creeze un cadru legal – cu legi aplicabile și atractive - care să conțină componenta economică, și un cadru fiscal – prin simplificarea sistemului de impozitare. Industria creativă trebuie privită separat de alte industrii și trebuie creat cadru fiscal favorabil pentru dezvoltarea lor.

Un alt aspect important este educarea și instruirea atât a tinerei generații, cât și a oamenilor deja implicați în domeniu. Aceștia trebuie învățați cum să facă afaceri, să fie instruiți cum să-și vândă marfa/serviciu, deoarece creativitatea pune în circulație idei, valori, inițiative și produse pe un continuum care unește arta și cultura, cercetarea și inovarea, afacerile și dezvoltarea economică.

Totuşi, prin valoarea culturală pe care o aduc în societate, industriile creative pot răspunde unor nevoi specifice de politică economică, pe care autorităţile publice sunt chemate să le rezolve. Revitalizarea prin cultură a zonelor în declin, introducerea în circuitul valorii a unor tradiţii culturale, formarea unei reputaţii sau imagini regionale sau naţionale, conservarea unor moşteniri intelectuale, artistice sau industriale sunt doar câteva exemple de produse culturale care ajută considerabil economia şi producerea valorii într-o societate. 

Articolul a fost realizat în cooperare cu Programul de Cultura si Creativitate al UE-Parteneriatul Estic 2015 – 2018 - www.culturepartnership.eu și pagina de Facebook - EU-Eastern Partnership Culture and Creativity Programme.

Comentarii (0)

Login


Email:

Parola:



Creează cont | Ai uitat parola?
Facebook Google Yahoo Mail.ru

×
Cultură/Stiinţă
 
Căutare
Login
Top taguri
Blogs.UNIMEDIA