*/

(doc) Cum trebuie să se comporte România și Republica Moldova în raport cu Rusia

Deși în continuare circumscrisă politic Rusiei, noua conducere de la Tiraspol dă semnale de deschidere  în relația cu Chișinăul, iar acest fapt îngrijorează Moscova care nu-și dorește să piardă influența în regiune. De această părere este expertul pe spațiul Rusia – Parteneriatul Estic, Stanislav Secrieru, autorul raportului „Cum să evităm capcanele eurasiatice? – Dosarul transnistrean și parcursul european al Republicii Moldova după ultima rundă de negocieri 5+2”.

Potrivit lui, și Ucraina începe să devină un actor constructiv în Transnistria, fiind interesată să contracareze influența Rusiei în regiune (dată fiind relația tensionată Kiev – Moscova). La ultima rundă oficială de negocieri 5 + 2, de la Dublin, Ucraina a manifestat o surprinzătoare atitudine pro-activă, susținând poziția de negociere a Tiraspolului, mai deschisă decât își doreau negociatorii ruși.
(doc) Cum trebuie să se comporte România și Republica Moldova în raport cu Rusia
Poză simbol (Foto: ziuaveche.ro)

„Rusia a urmărit cu îngrijorare activismul UE și al Ucrainei în medierea negocierilor între R. Moldova și Tiraspol. La întâlnirea de la Dublin în formatul 5+2, diplomații ruși aveau instrucțiuni de a îngheța procesul cel puțin până la momentul alegerilor prezidențiale din Rusia și instalarea noului guvern. Dar, în ciuda opoziției Rusiei, părțile s‐au apropiat la Dublin de acordul cu privire la principiile și procedurile de negociere, finalizat mai târziu la Viena. Însă, ceea ce a deranjat probabil Rusia mai mult, au fost contactele directe între Chișinău și Tiraspol. Rusia este obișnuită să controleze întregul proces. Moscova înțelege că interacțiunea directă între R. Moldova și Transnistria reduce influența Rusiei în regiune. Ori, problema transnistreană a fost gândită tocmai pentru a menține, dacă nu pentru a spori influența Rusiei în R. Moldova”, afirmă Stanislav Secrieru.

Totodată, numirea lui Dmitri Rogozin ca reprezentat special pentru Transnistria este interpretată de autor drept o tentivă de relua controlul asupra desfășurării evenimentelor. „În ce privește, Republica Moldova, aceasta a reușit să genereze suport internațional pentru reluarea negocierilor oficiale 5+2, să intensifice interacțiunea cu Tiraspolul și să avanseze în relația cu Uniunea Europeană.  Acest cumul de factori a permis Moldovei să facă față presiunilor Rusiei. Finalizarea reformelor începute în vederea implementării Acordului de Asociere în următorii 5 - 15 ani va depinde în principal de susținerea și leadership-ul clasei politice pro-europene”, conchide Secrieru.

Raportul formulează recomandări pentru România în ce privește sensibila poziționare a Bucureștiului în chestiunea transnistreană. România ar trebui, în viziunea lui Stanislav Secrieru, să:

- ignore acuzațiilor lui Rogozin privind subminarea statalității R. Moldova și să continue proiectele asumate în această țară (aplicând de fapt zicala preferată a lui Vladimir Putin:”câinii latră, caravana trece”);
- să dinamizeze proiectele mai sus amintite. România trebuie să accelereze distribuția celor 100 de milioane de euro promise Moldovei, de preferință acționând în sinergie cu partenerii săi strategici –Polonia, Turcia - țări reprezentate etnic în RM. Astfel de parteneriate ar diminua potențialul distructiv al Rusiei în RM;
- încurajeze reformele din R. Moldova. România va câștiga foarte mult la nivel popular în R. Moldova (indiferent de etnie), dacă acțiunile sale vor aduce avantaje palpabile cetățenilor, vor îmbunătăți calitatea vieții, vor apropia real țara de UE, astfel încât un segment cât mai cuprinzător de cetățeni să resimtă impactul pozitiv al integrării europene.În mod paradoxal, axându‐se pe chestiunile identitare și mai puțin pe europenizare, România servește fără să vrea agenda Moscovei în Republica Moldova.

Raportul este bazat pe interviuri desfășurate de cu oficiali și experți din România, Rusia, Polonia și din instituțiile UE, aducând o perspectivă de la fața locului asupra conflictului transnistrean:



Sursa: UNIMEDIA

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub

Pentru a putea comenta, este nevoie să vă autentificați, folosind e-mailul și parola cu care v-ați înregistrat pe UNIMEDIA.

Dacă nu aveți un cont înregistrat pe UNIMEDIA,
înregistrați-vă AICI