ora: 12:26, 17 apr 2017 21030
Autor: Eugen Durbala

De ce basarabenilor li „se primeşte” să se felicite „cu sărbătoarea”: Greșeli de exprimare în spaţiul dintre Prut şi Nistru


De ce basarabenilor li „se primeşte” să se felicite „cu sărbătoarea”: Greșeli de exprimare în spaţiul dintre Prut şi Nistru
Foto: adevarul.ro

De ce basarabenilor li „se primeşte” să se felicite „cu sărbătoarea”. Greşeli de exprimare în spaţiul dintre Prut şi Nistru.Fenomenul „îngonoieşirii” limbilor nu este specific doar limbii române. La începutul secolului al XIX-lea, în limba română erau atâtea grecisme şi turcisme cam câte rusisme sunt în prezent, scrie adevarul.ro.

Mai târziu, în limba cultă, în anii ‘60-‘80 ai secolului al XIX-lea, erau foarte multe franţuzisme, precizează Vlad Pohilă. Scriitorul spune că una dintre problemele pe care le au basarabenii sunt şi regionalismele, când basarabenii spun „iorgan” pentru plapumă sau „harman” pentru grădină. „Dar acest lucru nu este grav. Când se spune «numaidecât» pentru «neapărat», un bucureştean înţelege”. Potrivit scriitorului, o limbă se ţine prin unitate în timp şi în spaţiu.

Lenea lingvistică a basarabenilor Vlad Pohilă îşi aminteşte că în anii ‘70-‘80, între studenţii basarabeni se ducea o competiţie: cine vorbeşte mai corect româneşte. „Cel care vorbea cu rusisme era categorisit drept un om neserios, îndepărtat de inteligenţă. Acum e o modă stupidă şi idioată de a folosi rusismele”, declară Pohilă.

Scriitorul crede că rusificarea presupune şi o comoditate pentru basarabeni, pentru că nu este necesar să deschidă DEX-ul şi să caute cuvinte pentru a le înlocui pe cele ruse. Cele mai grave greşeli Influenţa rusă presupune şi împrumutarea cuvintelor ruse de-a gata, adaugă Pohilă.

Expresia „reieşind din” (după „исходя из”) nu este corectă. Româneşte ar fi „pornind de la ideea, pornind de la faptul”. Basarabenii folosesc greşit prepoziţia „cu” în expresii precum: „a conduce cu ţara”, „a conduce cu armata”, „a conduce cu corul”, „a respira cu aer curat”, „a ne schimba cu locurile”. Corect este „a conduce ţara”, a conduce armata”, „a respira aer curat”, „a schimba locurile”. Această greşeală vine din preluarea cazului instrumental din limba rusă. „Taiota” şi „ăsămăs”

Există şi reflexii ale limbii ruse în pronunţie. Cuvintele străine sunt palatalizate. De exemplu, se spune „Maliboro” pentru Marlboro, „Taiota” pentru Toyota sau „ăsămăs” pentru SMS.

Basarabenii preiau şi expresii frazeologice din limba rusă. De exemplu, expresia „a promite munţi de aur”, care e tradusă mot-a-mot din limba rusă. Echivalentul român este „a promite marea şi sarea”. Pleonasme şi paronime Vlad Pohilă aminteşte şi despre o altă categorie de greşeli pe care le comit locuitorii din Republica Moldova.

Este vorba despre folosirea pleonasmelor. Mulţi spun „cel mai superior”, „cel mai optim” etc. Basarabenii au probleme serioase şi în scrierea paronimelor: „mai des” versus „m-ai dus”, „ne-am întors” versus „neam vechi”, „cei harnici” versus „ce-i pasă?”. Iar cuvântul „cartier” este folosit pentru „intersecţie”: „Mergi trei cartiere înainte”. Corect este „Mergi trei intersecţii înainte”.

O altă greşeală este folosirea adjectivului„rutieră” (după „маршрутка”) pentru substantivul  „microbuz” sau „maxi-taxi”. Cele mai frecvente greşeli de exprimare comise de basarabeni:

1.     Careva  (după  какие-то) utilizat pe lângă substantive, în enunţuri de felul: „Nu au fost semnalate careva încălcări”; „trebuie să întreprindem careva acţiuni concrete” (corect: fără „careva” sau înlocuirea cu nişte, anumite etc.);

2.     În rezultatul/în rezultat (după  в результате): „acoperişul s-a deteriorat  în rezultatul ploilor”; au avut loc negocieri, în rezultatul cărora...” (corect:  ca rezultat, în cele din urmă; în urma...; ca urmare a...);

3.     Dacă ceva (după если что): „dacă ceva, adresaţi-vă”; „eu sunt acasă, dacă ceva...” (corect: dacă aveţi nevoie, adresaţi-vă; mă găseşti acasă...);

4.     Până ce (după пока что): „noi, până ce, nu am hotărât nimic”; „până ce, activăm în această clădire” (corect: deocamdată, acum, până una-alta);

5.     Se primeşte (după получается): „din această plantă se primeşte un ceai aromat”;  „se primeşte că poţi copia” (corect: iese, reiese etc.);

6.     În dependenţă de (după „в зависимости от”): „dormitorul trebuie mobilat în dependenţă de necesităţi”. (corect: în funcţie de);

7.     La moment (după: „на данный момент”): „17 mii de familii cu copii beneficiază la moment de ajutor social” (corect: în prezent, în clipa de faţă; în momentul de faţă);

8.     Cu sărbătoarea (după: „с праздником”): „Felicitări cu ziua de naştere” pentru „Felicitări cu ocazia zilei de naştere”. (corect: cu ocazia sărbătorii);

9.     Susţinere preventivă a tezei de licenţă (după: „предварительная защита). Corect: „Susţinerea prealabilă a tezei de licenţă”;

10.    Deci, cuvânt concluziv, utilizat când vorbitorul abia începe să expună o idee; este şi cuvânt-parazit, ce apare ca un tic verbal;

11.    Diplόmă pronunţat cu accentul pe o (corect: díplomă)

12.     Întrare - scris de cele mai multe ori pe uşi cu î (corect: cu i – intrare);

13.      Ceeace - scris într-un singur cuvânt de aproape toţi studenţii (corect: ceea ce)

14.      Hai paka /hai davai /hai davai paka - la revedere!

Comentarii (
)

Login


Email:

Parola:



Creează cont | Ai uitat parola?
Facebook Google Yahoo Mail.ru
  • +12 (14)
    Vorbim ca niște derbedei românește, iar după vine un Stati și spune că vorbim limbi diferite.

    Sunt cetățean activ
  • -17 (23)
    Comentariul a fost marcat ca spam. Afişează comentariul.

    o zacalebit ei cu limba lor cea romina... noi avem graiul nostru, nu va place - davai dosvidania... -)))
    .
    iata cind cei de la Roma au bagat cu deasila in geto-daci limba asta acum e lucru pozitiv, da azi le stau rusizmele basarabenilor in git...
  • +16 (18)
    Hai paka, hai davai = pa-pa, pe curând, te-am pupat, mai vorbim, sănătate, salutare... Avem atâtea cuvinte frumoase în limba română, însă mulți dintre noi preferă această limbă păsărească!

    Sunt cetățean activ
    • -11 (17)
      Comentariul a fost marcat ca spam. Afişează comentariul.
      Bravo autorul aricolului, creaza si mai mare intoleranta intre cele doua maluri ale Prutului. Nici in România lucrurile nu stau mai bine cu imprumuturile, regionalismele, greselilie, etc. Aveti grija mai intii de voi si pe urma scoateti paiul din ochiul nostru...
  • -16 (20)
    Comentariul a fost marcat ca spam. Afişează comentariul.
    un articol de rahat! da,cu toate ca folosim aproximativ acelas bagaj de cuvinte,realiatea e alta. modul de ghindire si de formulare a frazelor e diferit .asta si ne dezbina.cine-i drept si cine-i gresit -nu sunt cei de la bucuresti sa ne spuna regula. poporul i-si alege calea sa. mai precis;da ,slavona(nu rusizmele) au influintat mult graiul moldovenilor(nu numai basarabenilor),dar modul de ghindire si de formare a frazelor a ramas cel a lui Eminescu ,Creanga si clasicilor limbii noastre.sa auda clasicii nostri acum modul bucuresteam de exprimare -ar vomita!
    • +2 (2)
      Tu in genere poti citi? Orice. Ian cauta pe wikipedia cine Vlad Pohila si de unde e, adica acela care face toate afirmatiile din articol. Orice incult caruia ii e greu sa se exprime refuza regulile si incearca sa isi faca o noua limba.
  • 0 (0)
    Problema este in lenea patologica a moldovenilor de a face un efort intelectual si a continua sa invete cel putin cate ceva in viata, dupa gimnaziu, liceu sau ce mai au ca baza educationala. Majoritatea trec prin viata fiind dusi de "curentii de ape" pentru ca asa e comod, si e si in trend. De aici porneste lipsa de mandrie nationala si, respectiv, identitate. Aparent, situatia in Basarabia e mult mai grava decat pare.

×
MD în presa străină
 
Căutare
Login
Top taguri
Blogs.UNIMEDIA