*/

De ce basarabenilor li „se primeşte” să se felicite „cu sărbătoarea”: Greșeli de exprimare în spaţiul dintre Prut şi Nistru

De ce basarabenilor li „se primeşte” să se felicite „cu sărbătoarea”. Greşeli de exprimare în spaţiul dintre Prut şi Nistru.Fenomenul „îngonoieşirii” limbilor nu este specific doar limbii române. La începutul secolului al XIX-lea, în limba română erau atâtea grecisme şi turcisme cam câte rusisme sunt în prezent, scrie adevarul.ro.

De ce basarabenilor li „se primeşte” să se felicite „cu sărbătoarea”: Greșeli de exprimare în spaţiul dintre Prut şi Nistru
(Foto: adevarul.ro)

Mai târziu, în limba cultă, în anii ‘60-‘80 ai secolului al XIX-lea, erau foarte multe franţuzisme, precizează Vlad Pohilă. Scriitorul spune că una dintre problemele pe care le au basarabenii sunt şi regionalismele, când basarabenii spun „iorgan” pentru plapumă sau „harman” pentru grădină. „Dar acest lucru nu este grav. Când se spune «numaidecât» pentru «neapărat», un bucureştean înţelege”. Potrivit scriitorului, o limbă se ţine prin unitate în timp şi în spaţiu.

Lenea lingvistică a basarabenilor Vlad Pohilă îşi aminteşte că în anii ‘70-‘80, între studenţii basarabeni se ducea o competiţie: cine vorbeşte mai corect româneşte. „Cel care vorbea cu rusisme era categorisit drept un om neserios, îndepărtat de inteligenţă. Acum e o modă stupidă şi idioată de a folosi rusismele”, declară Pohilă.

Scriitorul crede că rusificarea presupune şi o comoditate pentru basarabeni, pentru că nu este necesar să deschidă DEX-ul şi să caute cuvinte pentru a le înlocui pe cele ruse. Cele mai grave greşeli Influenţa rusă presupune şi împrumutarea cuvintelor ruse de-a gata, adaugă Pohilă.

Expresia „reieşind din” (după „исходя из”) nu este corectă. Româneşte ar fi „pornind de la ideea, pornind de la faptul”. Basarabenii folosesc greşit prepoziţia „cu” în expresii precum: „a conduce cu ţara”, „a conduce cu armata”, „a conduce cu corul”, „a respira cu aer curat”, „a ne schimba cu locurile”. Corect este „a conduce ţara”, a conduce armata”, „a respira aer curat”, „a schimba locurile”. Această greşeală vine din preluarea cazului instrumental din limba rusă. „Taiota” şi „ăsămăs”

Există şi reflexii ale limbii ruse în pronunţie. Cuvintele străine sunt palatalizate. De exemplu, se spune „Maliboro” pentru Marlboro, „Taiota” pentru Toyota sau „ăsămăs” pentru SMS.

Basarabenii preiau şi expresii frazeologice din limba rusă. De exemplu, expresia „a promite munţi de aur”, care e tradusă mot-a-mot din limba rusă. Echivalentul român este „a promite marea şi sarea”. Pleonasme şi paronime Vlad Pohilă aminteşte şi despre o altă categorie de greşeli pe care le comit locuitorii din Republica Moldova.

Este vorba despre folosirea pleonasmelor. Mulţi spun „cel mai superior”, „cel mai optim” etc. Basarabenii au probleme serioase şi în scrierea paronimelor: „mai des” versus „m-ai dus”, „ne-am întors” versus „neam vechi”, „cei harnici” versus „ce-i pasă?”. Iar cuvântul „cartier” este folosit pentru „intersecţie”: „Mergi trei cartiere înainte”. Corect este „Mergi trei intersecţii înainte”.

O altă greşeală este folosirea adjectivului„rutieră” (după „маршрутка”) pentru substantivul  „microbuz” sau „maxi-taxi”. Cele mai frecvente greşeli de exprimare comise de basarabeni:

1.     Careva  (după  какие-то) utilizat pe lângă substantive, în enunţuri de felul: „Nu au fost semnalate careva încălcări”; „trebuie să întreprindem careva acţiuni concrete” (corect: fără „careva” sau înlocuirea cu nişte, anumite etc.);

2.     În rezultatul/în rezultat (după  в результате): „acoperişul s-a deteriorat  în rezultatul ploilor”; au avut loc negocieri, în rezultatul cărora...” (corect:  ca rezultat, în cele din urmă; în urma...; ca urmare a...);

3.     Dacă ceva (după если что): „dacă ceva, adresaţi-vă”; „eu sunt acasă, dacă ceva...” (corect: dacă aveţi nevoie, adresaţi-vă; mă găseşti acasă...);

4.     Până ce (după пока что): „noi, până ce, nu am hotărât nimic”; „până ce, activăm în această clădire” (corect: deocamdată, acum, până una-alta);

5.     Se primeşte (după получается): „din această plantă se primeşte un ceai aromat”;  „se primeşte că poţi copia” (corect: iese, reiese etc.);

6.     În dependenţă de (după „в зависимости от”): „dormitorul trebuie mobilat în dependenţă de necesităţi”. (corect: în funcţie de);

7.     La moment (după: „на данный момент”): „17 mii de familii cu copii beneficiază la moment de ajutor social” (corect: în prezent, în clipa de faţă; în momentul de faţă);

8.     Cu sărbătoarea (după: „с праздником”): „Felicitări cu ziua de naştere” pentru „Felicitări cu ocazia zilei de naştere”. (corect: cu ocazia sărbătorii);

9.     Susţinere preventivă a tezei de licenţă (după: „предварительная защита). Corect: „Susţinerea prealabilă a tezei de licenţă”;

10.    Deci, cuvânt concluziv, utilizat când vorbitorul abia începe să expună o idee; este şi cuvânt-parazit, ce apare ca un tic verbal;

11.    Diplόmă pronunţat cu accentul pe o (corect: díplomă)

12.     Întrare - scris de cele mai multe ori pe uşi cu î (corect: cu i – intrare);

13.      Ceeace - scris într-un singur cuvânt de aproape toţi studenţii (corect: ceea ce)

14.      Hai paka /hai davai /hai davai paka - la revedere!

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub

Pentru a putea comenta, este nevoie să vă autentificați, folosind e-mailul și parola cu care v-ați înregistrat pe UNIMEDIA.

Dacă nu aveți un cont înregistrat pe UNIMEDIA,
înregistrați-vă AICI