Mold-street: Oameni muncii sunt pe cale de dispariţie, dar Ziua Muncii rămâne

După câteva zile de muncă, moldovenii au parte iarăşi de o minivacanţă de patru zile. De această dată, pretextul este 1 Mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii, care, tradiţional, e liberă. Sărbătoare este doar pentru cei angajați la stat și din unele companii private, scrie mold-street.com.

Mold-street: Oameni muncii sunt pe cale de dispariţie, dar Ziua Muncii rămâne
(Foto: UNIMEDIA)

În sectorul privat, în special în agricultură, construcții, comerț, oamenii nu prea au parte de vacanță. De exemplu pe multe din șantierele din Chișinău lucrările continuă, fără vacanțe.

Ţăranii muncesc şi de Ziua Muncii

Pub

În agricultură de 1 mai se muncea și în epoca sovietică, dar acum nici vorbă. E primăvară, e timp frumos și trebuie de reușit de semănat și de făcut toate lucrările agricole, altfel rămâi în pagubă.

Majoritatea orăşenilor şi a angajaţilor din administraţia publică s-au folosit de ocazie pentru a se odihni şi de a ieşi în natură. Așa că nu prea e clar pentru cine cei de la Guvernare au făcut acest cadou - patru zile de odihnă la rând: pentru oamenii muncii sau pentru funcţionari?

Ca şi în alţi ani, partidele de stânga nu ratează ocazia şi organizează acţiuni politice: democraţii au organizat pe 28 aprilie o acţiune de ecologizare, iar socialiştii vor organiza pe 1 mai marşul „”Pentru o guvernare responsabilă și echitate socială”. 

În schimb, de la Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova nu a fost nici-un mesaj, măcar de felicitare. Aşa că doar în vorbe mai există solidaritate a muncii. 

Unii economişti spun că e anormală situaţia când în cea mai săracă ţară sunt foarte multe zile de odihnă şi se munceşte puţin, alţii zic că angajaţii ar trebui să se bucure de acest timp liber oferit de autorităţi.

Mai ales în condiţiile în care salariile sunt mizere.

 

Au mai rămas doar 788.000 de salariaţi

Realitatea e că în Republica Moldova numărul oamenilor care muncesc este în scădere dramatică. Dacă în anul 2000 erau peste 1,5 milioane de persoane încadrate în câmpul muncii, dintre care 951.000 aveau statut de salariat, iar 443.500 erau lucrători pe cont propriu, la finele anului trecut în statistici figurau doar 1,21 milioane de oameni ai muncii.

Dintre aceştia, doar ceva mai mult de 788.000 sunt salariaţi. Restul de 419.000 sunt ocupaţi în sectorul informal.

Oamenii muncii prestează servicii

Cei mai mulţi moldoveni activează în domeniul serviciilor - circa 51%, sau 616.000 de persoane. Al doilea mare grup de peste 32% sunt cei care muncesc în agricultură - peste 390.000, din care aproape 180.000 sau 46% din total sunt "persoane care produc doar pentru consumul familiei".

Curios este că numărul celor ce muncesc în agricultură a crescut cu peste 20% în anii 2013-2016: de la 319.000 în 2013 la circa 411.000 în 2016, ca apoi în anul 2017 să scadă cu 5%, la 390.000.

În industrie mai muncesc 144.400 de persoane, iar în construcţii - 56.600. Dacă în industrie numărul a rămas relativ stabil în ultimii cinci ani, apoi sectorul construcţiilor a pierdut aproape 10.000 de lucrători.

Statul rămâne cel mai mare angajator

Datele statistice relevă că în ultimii 18 ani, practic, nu s-a schimbat numărul celor care muncesc în administraţia publică, educaţie şi sănătate. În consecinţă, statul rămâne, aşa cum era de aşteptat, cel mai mare angajator din Republica Moldova: dintr-un total de circa 788.000 de salariaţi cu acte în regulă câţi se mai află în evidenţele statistice, 233.800 de oameni lucrează în instituţii bugetare. E o cotă de circa 30%.

Curios este că în anul 2017, când s-a făcut o optimizare în structura ministerelor şi altor structuri de stat, numărul angajaţilor chiar a crescut cu peste 10.000 faţă de anul 2016.

Dacă ţinem cont de faptul că mai avem şi câteva zeci de mari întreprinderi de stat unde lucrează zeci de mii de persoane, apoi cota statului, ca angajator, se apropie de 40%.

Stabilitatea numărului de angajaţi la stat este în strânsă legătură cu sistemul politic. Or, angajaţii de la stat sunt şi alegători, respectiv, cei de la putere trebuie să ţină cont de acest element. În consecinţă, trebuie şi să le ofere anumite favoruri, inclusiv mai multe zile de odihnă.

Aici facem însă o precizare: în sectorul bugetar salariile sunt în continuare mai mici cu 20-25% decât în sectorul real.

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub