Ziua Crucii este cinstită prin post și praznice. Este una dintre sărbătorile împărătești și una dintre cele patru zile de post strict de peste an, celelalte fiind: vinerea dinaintea Învierii Domnului, Ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul și ziua din ajunul Bobotezei. În această zi se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor; nu se muncește. Credincioșii sfințesc la biserică ulcele noi pline cu miere; de toarta cănițelor ei leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.
Ziua de 27 septembrie este considerată şi data care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Ziua Şarpelui. Această denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.
La sate încă se crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, care ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică. Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.
De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului. De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul deoarece miezul are forma unei cruci. Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună în gard, va cădea bruma.
Fostul șef de stat, Igor Dodon, a venit cu un mesaj cu ocazia sărbătorii.
„Îi felicit pe toți credincioșii cu prilejul sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci Dătătoare de Viață. Este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălțarea Sfintei Cruci se cinstește cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morții și păcatului.
Poporul nostru cinstește în mod deosebit Crucea Domnului. Din timpuri străvechi, în ţara noastră există tradiția de a monta cruci pentru închinăciune la încrucișările de drumuri, la intrările în localități, la fântâni, etc.
Fie ca Isus Hristos prin Crucea Sa Dătătoare de Viață să ne blagoslovească și să ne ocrotească țara!”, a scris ex-președintele pe pagina sa de Facebook.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!