De asemenea, documentul prevede că expirarea termenului maximal de șase luni de la data intervenirii vacanței funcției de procuror general nu are efect extinctiv sau rezolutoriu asupra interimatului funcției date.

De menționat că interpretarea oferită de organul legislativ are drept scop elucidarea sensului și conținutului voinței legiuitorului și este obligatorie pentru cei care aplică normele în cauză.

Proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar efectele acestuia se aplică inclusiv în cazul unui interimat al funcției de procuror general aflat în realizare la data intrării în vigoare a documentului.

„Este pur și simplu o încercare de legiferare a unui abuz, pentru că s-au încălcat toate termenele posibile pentru numirea unui PG. Proiectul a fost astăzi înregistrat, astăzi în ordine introdus, care este motivul acestei grabe?”, a întrebat Marina Tauber.

„Nu se modifică nimic. Doar se aduc niște clarificări. Legea actuală prevede un termen de numire în funcție a șefului PG - 6 luni după ce intervine vacanța funcțiiei. Acum se stabilește că expirarea termenului de 6 luni nu are ca efect încetarea interimatului, dacă în acest termen nu s-a numit un nou Procuror General. Interimatul se păstrează până la numirea unui nou Procuror General”, explică autorii. 

Efectele acestei legi se răsfrâng și asupra actualului interimat.

Funcția de Procuror General al Republicii Moldova a devenit vacantă pe 26 septembrie 2023, iar peste 5 zile expiră termenul de 6 luni stabilit de lege pentru numirea unui procuror nou.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00. Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Procurorul General a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.

Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019. Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Alexandr Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe 8 octombrie. În aceeași seară, Procurorul General suspendat a declarat ce voia să zică la briefingul de presă, înainte de reținere.

O lună mai târziu, pe 9 decembrie 2021, șeful suspendat al PG a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, pe un termen de 30 de zile. Tot atunci instanța i-a interzis să participe la evenimente publice, inclusiv emisiuni televizate sau interviuri.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare din iulie 2021. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat. Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege.

Totodată, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Ulterior, Comisia de Evaluare i-a dat nota doi, iar raportul stă și astăzi pe masa președintei Maia Sandu, care ezită să ia o decizie pe demiterea lui Stoianoglo din funcție.

Cazul a ajuns până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a comunicat în regim de urgență Guvernului ambele plângeri depuse de Procurorul General suspendat, care invocă îngrădirea dreptului la circulație și proceduri penale arbitrare. La sfârșitul lui august, instanța i-a întors, după aproape un an, pașaportul lui Stoianoglo și i-a anulat mai multe interdicții la declarații și întruniri publice.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

---