Scandalul a ieșit la iveală în 2012, când au apărut acuzații potrivit cărora o rețea de trafic sexual ar fi operat timp de ani de zile în voievodatul Podkarpackie, o regiune aflată la granița cu Ucraina.

Mărturia unui boxer și acuzațiile de șantaj

Unul dintre martorii-cheie a fost Dawid Kostecki, boxer polonez la categoria semigrea, care a declarat anchetatorilor că doi frați ucraineni – cunoscuți sub numele de Aleksiej R. și Jiewgienij R. – ar fi înregistrat în secret clienții rețelei, printre care s-ar fi aflat membri ai elitei politice și economice locale.

Kostecki a avut un trecut infracțional, fiind condamnat de mai multe ori pentru fapte legate de crima organizată și gestionarea de agenții de escortă. Cu toate acestea, anchetatorii polonezi au considerat depoziția sa credibilă, iar declarațiile sale au stat la baza urmăririi penale.

Pedepse surprinzător de blânde

Cei doi frați ucraineni au fost condamnați pentru trafic de persoane și dare de mită către un funcționar public. Pedepsele – un an, respectiv un an și jumătate de închisoare – au stârnit nedumerire, având în vedere gravitatea acuzațiilor.

Motivația procurorilor și a instanței pentru aceste sentințe blânde nu a fost făcută publică. Dosarul este clasificat, iar documentele cauzei nu sunt accesibile, ceea ce a alimentat suspiciuni și teorii privind posibile presiuni sau protecții din umbră.

Legături controversate cu serviciile secrete

Frații ucraineni au susținut, la rândul lor, că ar fi fost abordați în 2011, în orașul Tarnów, de reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care ar fi încercat să îi recruteze și, ulterior, să îi șantajeze.

Afirmațiile nu au fost confirmate oficial. Contextul epocii este însă relevant: în 2011, cooperarea dintre serviciile secrete ucrainene și cele rusești era mult mai strânsă decât în prezent, iar SBU de atunci nu poate fi echivalat automat cu instituția reformată de după 2014.

Mii de înregistrări compromițătoare

Potrivit informațiilor apărute în anchetă, ar exista aproximativ 4.000 de înregistrări video care ar fi fost confiscate de autorități. În ele ar apărea, conform zvonurilor, politicieni, oficiali de rang înalt, oameni de afaceri, dar și persoane din zona serviciilor de informații sau a mediului religios.

Rețeaua ar fi funcționat sub acoperirea unor agenții de escortă legale, iar activitatea fraților ucraineni în acest domeniu ar fi început încă din anii ’90. Mai grav, susțin unele surse, operațiunea s-ar fi desfășurat sub ochiul vigilent al serviciilor de informații poloneze – o afirmație care nu a fost niciodată confirmată oficial.

Cine au fost, de fapt, frații ucraineni?

Originea și identitatea exactă a celor doi rămân neclare. Se știe doar că ar fi provenit din regiunea Hmelnițki, din Ucraina, și că inițial ar fi lucrat ca tehnicieni dentari.

Un om de afaceri din Rzeszów, Ryszard K., a declarat că i-a angajat, impresionat de aparentul lor spirit antreprenorial, însă ulterior ar fi fost păcălit de aceștia. El a mai susținut că frații ar fi plătit câte 3.000 de dolari unor femei poloneze pentru căsătorii de conveniență, în scopul obținerii cetățeniei poloneze – divorțurile rapide fiind, în opinia sa, dovada acestui aranjament.

Întrebări fără răspuns

Numeroase semne de întrebare planează încă asupra cazului. De ce a fost dosarul clasificat? De ce presa poloneză vorbește atât de puțin despre Afacera Podkarpacka?

Moartea lui Dawid Kostecki ridică, la rândul ei, suspiciuni. Boxerul a fost găsit spânzurat în închisoarea din Varșovia, pe 2 august 2019. Deși un expert desemnat de instanță a concluzionat că a fost vorba despre sinucidere, procurorii luaseră inițial în calcul posibilitatea unei omucideri. Îndoielile persistă.

Cine au fost persoanele compromise? A existat un mecanism de șantaj care le-ar fi influențat deciziile politice, inclusiv în contextul războiului din Ucraina? Au fost implicate servicii de informații străine?

Unul dintre cele mai complexe și neelucidate scandaluri din istoria celei de-a Treia Republici Polone

Scandalul Podkarpaska reprezintă unul dintre cele mai complexe și neelucidate scandaluri din istoria celei de-a Treia Republici Polone, ce încorporează elemente de criminalitate organizată, corupție în serviciul public, șantaj și potențială utilizare a materialelor compromițătoare în sfera politică și de afaceri.

Conform datelor disponibile din procedurile anchetărilor și a rapoartelor media, scandalul a izbucnit în perioada 2011–2012, când Biroul Central Anticorupție (CBA) a dezvăluit existența unei rețele de agenții de escortă condusă de frații Aleksei și Evghen R. (cetățeni ucraineni cu legături cu serviciile ruse), unde politicieni, oficiali, oameni de afaceri și clerici proeminenți au fost înregistrați în situații intime, inclusiv cu participarea prostituatelor, uneori minore.

Din punct de vedere legal, cazul intră sub incidența prevederilor Codului Penal, în special articolele 228–231 (corupție), articolul 191 (șantaj), articolul 199 (exploatarea dependenței în scop sexual) și articolul 200 (exploatarea sexuală a minorilor), așa cum a confirmat Procuratura Națională prin anunțul său din 2023 privind condamnarea fostei procuror Anna H. În ciuda trecerii anilor, până în februarie 2026, cazul rămâne în mare parte neelucidat, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența organelor de aplicare a legii și potențiala influență politică care încalcă principiul statului de drept democratic (articolul 2 din Constituția Republicii Polone).

Operațiune CBA cu numele de cod „Eskorta”

Scandalul a început cu o operațiune CBA cu numele de cod „Eskorta”, care a expus agențiile de escortă din Leżajsk și Rzeszów, unde frații R. instalaseră camere ascunse și înregistraseră aproximativ 4000 de materiale video de natură sexuală. Aceste materiale au fost folosite, se presupune, pentru șantaj, inclusiv pentru extorcarea de beneficii financiare sau a influenței politice. Printre personajele-cheie implicate se numără:

- Frații Aleksei și Evgheni R.: Principalii organizatori ai rețelei, cu legături cu serviciile ucrainene și ruse (SBU și FSB), sugerând o pistă de spionaj. Alexei R. a decedat în 2021 în circumstanțe îndoielnice (oficial, sinucidere), ceea ce a împiedicat un interogatoriu complet.

- Marian D.: Om de afaceri din industria combustibililor, implicat în corupție; a decedat în 2021, întrerupându-se ancheta în dosarul său. Mărturia sa indica legături cu politicieni din Partidul Popular Polonez (PSL) (conservator).

- Anna H.: Fost șef al Procuraturii de Apel din Rzeszów, condamnată în 2023 la 6 ani de închisoare pentru corupție (acceptarea de beneficii financiare de la oameni de afaceri, inclusiv de la Marian D.). Condamnarea a fost menținută de Curtea Districtuală din Tarnów în 2024, după recursul la Curtea Supremă.

- Politicieni și oficiali: Jan Bury (fost deputat PSL), Marek Kuchciński (fost mareșal al Seimului din partea partidului Lege şi Justiţie (PiS), , precum și alții din Platforma Civică (PO), PSL și Alianța Stângii Democrate (SLD). Mărturia lui Wojciech J. (fost ofițer CBA) din 2019 indica prezența acestora pe înregistrări, ceea ce a dus la notificarea Procurorului General privind nerespectarea obligațiilor de către șeful CBA, Ernest Bejda.

- Ofițeri ai serviciilor: În 2019–2020, Agenția de Securitate Internă (ABW) a reținut ofițeri ai CBA și ai CBŚP, inclusiv pe șeful CBŚP din Rzeszów, pentru corupție și nerespectarea obligațiilor (articolul 231 Cod Penal).

Ancheta a arătat că rețeaua fraților R. s-a dublat în dimensiune în ciuda cunoașterii de către servicii, ceea ce indică neglijența autorităților statului.

Din punct de vedere legal, scandalul intră în competența Procuraturii Naționale – Secția de Criminalitate Organizată și Corupție, potrivit Legii privind Procuratura (Jurnalul Legilor din 2016, poz. 177). Proceduri-cheie:

Ancheta CBA (2011–2015): Închisă în partea privind șantajul asupra politicienilor din cauza lipsei probelor (articolul 17 § 1 din Codul de Procedură Penală – lipsa caracteristicilor faptei penale), în ciuda existenței înregistrărilor.

Rechizitoriu din 2020: Vizează corupția oficialilor; procesul a fost clasificat de instanță din motive de „interes al statului” (articolul 181 CPP), ceea ce limitează transparența.

Cazul Anna H.: Condamnare pentru corupție (articolul 228 CP), dar achitare pentru acuzații de spălare de bani; recursul Procuraturii Naționale din 2023 a condus la reexaminarea de către Curtea Supremă.

Notificări suplimentare: În 2022, Procuratura Districtuală din Varșovia a inițiat o anchetă privind amenințările la adresa martorului Marek K., dar până în 2026 nu au fost formulate acuzații.

Lipsa unei comisii de anchetă parlamentare (articolul 111 din Constituția Republicii Polone) împiedică elucidarea publică, ceea ce contrastează cu scandaluri precum cel al interceptărilor, unde o astfel de comisie a fost înființată.

Semne de întrebare

Influența politică și tăcerea instituțională: Guvernele succesive (PO-PSL, PiS, KO) au evitat o responsabilizare deplină, temându-se de compromiterea propriilor politicieni. După cum indică o analiză din 2022 a ziarului „Rzeczpospolita”, PiS nu a dorit o comisie de anchetă, în ciuda implicațiilor rusești, ceea ce încalcă articolul 61 din Constituția Poloniei (dreptul la informație publică). Până în 2026, în ciuda schimbării guvernului, lipsa progreselor sugerează că această politică va continua.

Decesele martorilor-cheie: Decesele lui Alexei R. (2021) și ale lui Marian D. (2021) au întrerupt colectarea probelor, ceea ce, potrivit articolului 17 § 1 punctul 5 CPP (decesul suspectului), împiedică continuarea procedurilor. Lipsa unei autopsii complet independente ridică îndoieli cu privire la sinucideri.

Secretizarea proceselor și inaccesibilitatea înregistrărilor: Instanța a clasificat procesul lui Wojciech J. (2019), invocând securitatea statului (articolul 181 CPP), ceea ce împiedică verificarea. Înregistrările (aproximativ 4000) nu au fost făcute publice, în ciuda cererilor opoziției, ceea ce ridică suspiciuni de divulgare selectivă (de ex., Ziobro a citat fragmente în 2015 în scopuri politice).

Pista internațională și de spionaj: Legăturile cu SBU/FSB sugerează un șantaj cu influență asupra politicii (de ex., ajutorul pentru Ucraina), ceea ce este confirmat de discuția publică din 2026. Lipsa investigației acestui aspect din partea ABW încalcă Legea privind ABW (Jurnalul Legilor din 2010, poz. 97), referitoare la contraspionaj.

Nerespectarea obligațiilor de către servicii: Mărturia lui Wojciech J. indică omisiuni ale CBA (articolul 231 CP), dar ancheta a fost închisă. În ciuda arestărilor din 2019–2020, până în 2026 nu vor avea loc reforme sistematice, ceea ce subminează principiul legalității (articolul 7 din Constituție).

Scandalul din Podkarpaska rămâne un simbol al disfuncționalității sistemice din sistemul de justiție polonez, unde interesele politice prevalează asupra principiilor transparenței și responsabilității (articolele 2 și 7 din Constituția Republicii Polone). În februarie 2026, în ciuda unor condamnări (de ex., Anna H.), lipsa unei anchete cuprinzătoare asupra înregistrărilor și a legăturilor internaționale indică omisiuni deliberate, ceea ce amenință încrederea publică în instituțiile statului, susțin anliștii și presa poloneză.

O responsabilizare deplină ar necesita o comisie de anchetă independentă și declasificarea materialelor, ceea ce nu s-a întâmplat până acum, submînând eficiența procuraturii și a serviciilor.

Un ecou neliniștitor

Cazul amintește inevitabil de scandalul Epstein și de rețelele de influență și abuz care par să depășească granițele statelor. Coincidențele, tăcerile oficiale și lipsa unor răspunsuri clare alimentează suspiciuni greu de ignorat.

Cert este că, în spatele acestui dosar, se află un adevăr incomod pe care autoritățile nu par dispuse să îl clarifice public. Iar până când acest lucru se va întâmpla, Afacerea Podkarpaska rămâne unul dintre cele mai tulburi și nelămurite episoade din istoria recentă a Poloniei.

---