Proiectul comun al Franței și Germaniei pentru dezvoltarea unui avion de luptă de generație următoare, considerat până recent un pilon major al autonomiei strategice europene în materie de apărare, se află într-un moment critic. Sistemul Future Combat Air System (FCAS), este descris de oficiali europeni drept un program aflat în pragul colapsului, pe fondul disputelor industriale și al blocajelor politice din Franţa.

Potrivit a patru oficiali europeni din Paris și Berlin, citați de Politico, scenariul opririi definitive a proiectului este mai probabil decât relansarea acestuia.

„Un anunț că (proiectul n.r.) s-a încheiat este mai probabil decât o relansare”, a declarat un oficial franvez.

Această opinie este împărtășită și de un parlamentar francez implicat în politica de apărare.

„FCAS este mort, toată lumea știe asta, dar nimeni nu vrea să o spună”, a fost şi mai dur în exprimare acesta.

Implicaţii pentru strategia europeană de apărare

Un eșec al FCAS ar avea o încărcătură politică serioasă pentru Emmanuel Macron, care a lansat personal inițiativa în 2017, alături de cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Programul era gândit ca un sistem integrat de luptă aeriană de nouă generație, care să includă nu doar un avion de vânătoare avansat (Next Generation Fighter), ci și drone asociate și o infrastructură digitală de comandă și schimb de date, așa-numitul „combat cloud”.

De aproape un an, proiectul este însă blocat de conflicte industriale majore, în special între companiile Dassault și Airbus, legate de conducerea programului, controlul tehnologic și împărțirea responsabilităților.

În timp ce Dassault solicită un rol dominant în dezvoltarea avionului de nouă generație, Airbus cere o structură de conducere mai echilibrată, iar negocierile repetate dintre Paris și Berlin nu au dus la un compromis, deși fusese stabilit chiar și un termen-limită, 17 decembrie 2025, pentru deblocarea situației.

Un eventual eşec al programului ar transmite „un semnal prost, de aceea Macron a împins lucrurile pentru a-l salva”, a explicat unul dintre oficialii citați, care a vorbit sub protecția anonimatului.

De altfel, autoritățile franceze încă încearcă să transmită public mesaje de susținere a programului. Șeful agenției franceze pentru achiziții militare, Patrick Pailloux, declara recent: „Facem tot ce putem pentru a încerca să salvăm acest program. Vom vedea cum putem ajunge la un rezultat”.

Nici guvernul german, nici Ministerul francez al Apărării nu au oferit, până acum, un punct de vedere oficial privind informațiile despre posibila oprire a FCAS.

Criza programului scoate la iveală dificultățile cooperării industriale europene în domeniul apărării, într-un context în care statele de pe continent încearcă să accelereze înarmarea, pe fondul presiunilor generate de Rusia și al reducerii implicării militare americane în unele regiuni.

Germania s-ar putea alătura unui alt proiect

În paralel, la Berlin se discută deja scenarii alternative. Cancelarul german Friedrich Merz analizează mai multe opțiuni, potrivit unor oficiali guvernamentali și industriali germani: fie separarea componentei avionului cu pilot în două programe naționale distincte, fie chiar retragerea completă a Germaniei din FCAS.

Această poziție ar fi fost transmisă deja unor emisari aflați în vizită la Paris, însă autoritățile germane caută încă formula politică prin care să comunice oficial o asemenea schimbare de direcție.

În același timp, Germania privește tot mai atent către programul rival Global Combat Air Programme (GCAP), coordonat de Marea Britanie, Italia și Japonia.

Doi oficiali europeni din domeniul apărării au declarat că Berlinul a analizat discret condițiile unei eventuale participări la acest proiect. Potrivit presei italiene, premierul Giorgia Meloni și-ar fi exprimat deschiderea pentru o posibilă aderare a Germaniei, după discuții cu Friedrich Merz.

După apariția acestor informații, Emmanuel Macron i-ar fi trimis o scrisoare cancelarului german pentru a-i cere clarificări privind poziția Berlinului față de FCAS, conform publicației Le Parisien. Subiectul ar putea fi discutat și la nivel politic în marja unui Consiliu European informal.

Chiar și în scenariul destrămării programului în forma actuală, oficialii germani susțin că Berlinul ar dori să păstreze anumite componente comune, în special infrastructura digitală de „combat cloud” și alte sisteme integrate, chiar dacă avionul de luptă propriu-zis ar fi dezvoltat separat, mai notează aceeaşi sursă.

---