Studiul, dezvoltat de Institutul Big Data al Univeristăţii Oxford corelează de exemplu timpul pe care îl petrecem aşezaţi, dormind sau făcând mişcare cu genele noastre. Experţii au programat "o maşină de învăţare automată" pentru a diferenţia vieţile sedentare şi cele active (şi unele intermediare) asupra a 200 de voluntari care au purtat timp de două zile o cameră şi o brăţară care le-a monitorizat activitatea la fiecare 20 de secunde, scrie Agerpres, care citează EFE.
Apoi au comparat această informaţie cu cea a 91.105 de indivizi înregistraţi în baza de date a Biobank UK care au purtat acelaşi tip de brăţară timp de o săptămână în perioade anterioare. "Cum şi de ce ne mişcăm nu depinde doar de gene, dar înţelegerea rolului pe care acestea îl joacă ne va ajuta să ne ameliorăm cunoştinţele privind cauzele şi consecinţele activităţii fizice", a explicat într-un comunicat directorul proiectului, Aiden Doherty.
În afară de a detecta 14 arii genetice corelate, dintre care 7 noi, cercetătorii au observat pentru prima dată, graţie macrodatelor că sporirea activităţii fizice reduce spontan presiunea arterială.
De asemenea, analiza genetică a dezvăluit "o suprapunere" între bolile neurodegenerative, sănătatea mentală şi structura cerebrală, fapt ce demonstrează rolul important pe care îl are sistemul nervos central în activitatea fizică şi a somnului.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!