6 zboruri 6 zboruri neautorizate detectate azi, 5 drone și rachete explodate în 4 raioane 1 decedat Un mort și doi răniți la Hîncești după ce un Mercedes s-a izbit de pilon 4 persoane Patru persoane transportate la spital după impactul de la Peresecina, Audi pe contrasens 23,4 °C Maximă de 23,4 grade astăzi la Chișinău după o dimineață rece de 6,4 grade
(doc) Raportul Departamentului de Stat al SUA: Ce spune despre corupția, justiția şi penitenciarele din R. Moldova

Departamentului de Stat al SUA a făcut public raportul anual pe tema respectării drepturilor omului în Republica Moldova, pentru anul 2018. Raportul atrage atenția asupra faptului că în R. Moldova, corupția și justiția selectivă rămân a fi o problemă răspândită. Cât despre închisori, documentul arată că nici în 2018 nu au reușit să ajungă la standartele europene.

Foto: UNIMEDIA

În timp ce legea prevede o justiție independentă, nu se respectă independența judecătorească. Presiunile oficiale asupra judecătorilor și a corupției în sectorul justiției au continuat să fie probleme grave. Lipsa independenței în sistemul judecătoresc a fost dominată de afirmațiile potrivit cărora unii judecători au luat hotărâri bazate pe ordine politice sau din frica de a fi șantajați.

Pe parcursul anului, publicul și presa nu au avut acces la procedurile judiciare în mai multe cazuri importante care implicau funcționari publici precum și foști oficiali și primari, precum și funcționari bancari, referindu-se aici la dosarele lui Vlad Filat, Dorin Chirtoacă, Ilan Șor și Veaceslav Platon.

Avocații s-au plâns de încălcarea drepturilor inculpaților la un proces public echitabil. După o vizită în țară în iunie, raportorul special al ONU privind situația apărătorilor drepturilor omului, Michel Forst a remarcat că avocații se confruntă cu acuzații criminale motivate din punct de vedere politic sau că au fost amenințați de fiecare dată când apărau cu opinii diferite față de autorități. Potrivit raportului, mai mulți avocați au susținut că autoritățile au deschis dosare penale fabricate împotriva lor.

În ceea ce privește închisorile, raportul menționează că în continuare supraaglomerarea și condițiile care nu întrunesc standardele internaționale, în timp ce abuzurile asupra deținuților continuă să fie o problemă.

În luna ianuarie, 7.635 de persoane erau plasate în închisori care aveau o capacitate de doar 5.221 de deţinuţi. Celulele sunt supraaglomerate: în unele celule au fost plasați până la 16 deținuți într-o zonă cu o suprafață de 258 de metri pătrați.

Ombudsmanul pentru drepturile omului a raportat acuzațiile de tortură și abuz fizic, în principal în instituțiile de detenție și în instituțiile psihiatrice. Au fost cazuri de maltratare în detenție preventivă în cadrul secțiilor de poliție, în special în inspectoratele regionale de poliție.

Ombudsmanul pentru drepturile omului a raportat că cele mai multe acuzații de tortură și condiții de detenție substandard au avut loc la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, penitenciarul nr. 11 din Bălți, penitenciarele nr. 15 și nr. 4 din Cricova. De asemenea, se menționează că în continuare, deținuții se află în condiții de detenție insuficiente, sunt abuzați fizic și verbal de personalul instituțiilor penitenciare și nu au acces la îngrijiri medicale de calitate.

Condițiile din majoritatea penitenciarelor și centrelor de detenție, inclusiv cele din regiunea transnistreană au rămas severe și au reprezentat un tratament inuman și degradant din cauza faptului că deținuții se îmbolnăvesc, a lipsei de intimitate, a barierelor sau accesului insuficient la plimbări exterioare și a lipsei de facilități adaptate persoanelor cu dizabilități. Mai multe spații de detenție au suferit o reparație minoră în cursul anului.

Penitenciarele și centrele de detenție au fost supraaglomerate. ONG-urile pentru drepturile omului au afirmat că abuzul și folosirea sporită a arestărilor preventive, combinate cu aplicarea insuficientă a măsurilor necustodiale alternative, au contribuit la supraaglomerarea centrelor de detenție.

Acuzațiile de tortură și de tratament inuman au crescut. În mai multe cazuri, CEDO a constatat că condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 13 sunt contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului. Celulele supraaglomerate, în condiții sanitare îngrozitoare și lipsite de ventilație, lumină naturală sau acces permanent la apă pentru igiena personală. În ciuda numeroaselor solicitări din partea organizațiilor internaționale de închidere a Penitenciarului nr. 13 din cauza condițiilor de detenție inumane, autoritățile au raportat că nu au reușit să găsească o instituție alternativă de detenție din cauza constrângerilor financiare.

Promo-Lex a afirmat că 30 de deținuți mor în fiecare an din cauza îngrijirii medicale necorespunzătoare.

Un alt domeniu unde Republica Moldova este criticată este libertatea de exprimare, inclusiv a presei. Departamentul de Stat menționează că presiunile asupra presei independente au continuat în cursul anului, iar un număr de jurnaliști de investigație au raportat că au fost intimidați și hărțuiți după publicarea articolelor de investigație cu privire la personalitați politice.

Concentrarea proprietății în mass-media a rămas o problemă. Mai multe puncte de vânzare s-au confruntat cu dificultăți în lupta împotriva întreprinderilor pro-guvernamentale controlate de figuri politice și oligarhi. Lipsa accesului egal la fondurile de publicitate media a dus la constrângeri financiare pentru unele instituții media.

Pe parcursul anului, partidele de opoziție au raportat că autoritățile le-au limitat posibilitățile de a organiza întâlniri politice, în special în regiuni. Partidele de opoziție au raportat cazuri de interceptare ilegală, confiscarea de către organele de ordine a ziarelor distribuite de un partid de opoziție etc. Opoziția a raportat de asemenea mai multe cazuri de amenințări, intimidări și concedieri politice, în special în regiuni.

Întregul raport îl vedeți mai jos.


Pub