„Prin demersul CEC din 20 iunie, comisia a cerut partidelor elucidarea unor aspecte. În urma examinării preliminare a setului de documente s-a constatat că nu a fostb prezentat actul prin care a fost stabilită componență numerică și nominală a Consiliului politic al PDCM. La fel, în urma examinării documentelor statutare ale PDCM și PACCC, publicate pe pagina ASP , s-a constatat că în ambele documente statutare nu este clar stabilit care organ trebuie să decidă crearea unui bloc electoral”, a menționat vicepreședintele CEC, Pavel Postică.

„Domnul Macovei a afirmat că încă în noiembrie 2024 a fost comunicată decizia de a constitui un bloc politic sau electoral. Atunci când vorbiți de bloc politic, la care prevederi legale faceți referire și care sunt condițiile de constituire a blocurilor politice, dacă există așa prevederi”, a ăntrebat președinta CEC, Angela Caraman.

„În noiembrie 2024 nu existau prevederi legale ce ține de reglementarea blocurilor politice. Respectiv, adoptarea de către partidele politice a unor decizii privind afilierea politică rămânea la decizia lor, sub aspect de oportunitate. Cunoaștem că de la 1 ianuarie 2026 vor intra în vigoarele prevederile ce țin de constituirea și înregistrarea blocurilor politice, dar acestea reprezintă norme noi, la care urmează să ne adaptăm atunci când vor intra în vigoare. Însă atunci când am adoptat decizia, cu siguranță asemenea cadru legal nu era, am fi vrut să fie, dar nu a fost”, a răspuns Victor Macovei, secretar al Biroului Executiv Central al PDCM.

„Ținând cont de Codul Electoral, dar și de regulamentul cu privire la constituirea blocurilor electorale, CEC hotărăște:

1. Se înregistrează Blocul Alternativa pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, constituit de către MAN, PDCM și Particul Congresul Civic, cu rezerva revocării în cazul neînlăturării carențelor menționate la compartimentul 4, punctul 2 din partea motivată a prezentei hotărâri;

2. Se înregistrează simbolul electoral al Blocului electoral Alternativa pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025;

3. Modalitatea de prezentare a blocului electoral precum și alte prevederi privind particularitățile de participare a Blocului electoral Alternativa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 sunt stabilite în acordul de constituire a acestuia, din 20 iunie 2025;

4. Partidele politice din componența Blocului electoral Alternativa nu au dreptul să depună cerere pentru a fi înregistrate în calitate de concurent electoral în nume propriu

5. Prezenta hotărâre se aduce la cunoștința participanților la procedura administrativă precum și Agenției servicii publice, în vederea remedierii temeiurilor de rezervă;

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și se publică pe pagina CEC și poate fi contestată în decurs de 3 zile”, a menționat vicepreședintele CEC, Pavel Postică.

„La modul practic, cum se întâmplă dacă se înregistrează cu rezerva revocării. Va trebuie să revenim la hotărârea respectivă după o anumită perioadă, ca să menționăm că s-au înlăturat sau nu aceste neconcordanțe? Va trebui să maia doptăm o hotărâre pe marginea înregistrării blocului respectiv?”, a întrebat președinta CEC, Angela Caraman.

„Tehnic, la această etapă, această rezervă obligă partidul politic să înlăture aceste carențe. Totuși, ținând cont de faptul că data depunerii setului de acte pentru desemnarea candidaților pentru a participa în acest scrutin este 20 iulie, cred că la momentul examinării setului de acet prezentate de către potențialul bloc electoral, noi, CEC, putem examina și această rezervă în cazul în care este sau nu îndeplinită”, a răspuns Postică.

„Reieșind din acțiunea acestei hotorâri, în cazul în care partidul politic decide că nu sunt aceste carențe și nu se conformează și din câte înțelegem, partidul politic nu vede o carență în actele pe care le-a depus, atunci vom fi în situația în care să respingem sau să revocăm constituirea blocului și să respingem înlăturarea listei de candidați? Asta ar reieși?”, a insistat Caraman.

„Dacă partidul acceptă această rezervă în formularea CEC, înseamnă că trebuie să înlăture neconcordanțele, în cazul în care nu le acceptă, el trebuie să conteste hotărârea CEC de înregistrare a blocului electoral și deja instanța de judecată se va expune. Totuși, dacă partidul acceptă rezerva și operează modificările necesare, atunci putem reveni cel târziu la etapa de înregistrare a candidaților. În caz contrat, poate fi refuzată înregistrarea listei de candidați și revizuită hotărârea cu privire la înregistrarea blocului”, a explicat Postică.

 „Carența se referă la denumirea organului care are competența să aprobe decizia”, a mai adăugat vicepreședintele CEC.

„Pentru mine nu este clar ce se întâmplă după aprobarea proiectului, din perspectiva formulării acestei rezerve, dacă va trebui să revenim, dacă va fi înregistrat sau nu va fi înregistrat acest bloc electoral. Ținând cont de faptul că mai este termen până la 13 august, care e termenul limită pentru înregistrarea blocurilor, propunerea ar fi ca partidele politice să aducă în ordine actele de constituire, modificările să fie înregistrate la ASP, pentru ca să nu planeze aceste semne de întrebare vizavi de faptul dacă oragnul competent a luat decizia de a crea sau de a fi parte din blocul electoral. Nu pot susține acest proiect, pentru că nu am claritate cum va funcționa un bloc electoral având o hotărâre sub rezerva revocării”, a spus Angela Caraman, în luarea sa de cuvânt.

„Totuși, nu am înțeles ce carență este și ce trebuie de înlăturat. Cu toții vrem să fie respectată legea, pe de o parte - de către autoritățțile publice, mai important - de către partidele politice. Dar ca să respecți legea trebuie să fie previzibilitate, să fie clar ce urmează. Propunerea de îmregistrare a blocului sub rezervă nu oferă previzibilitate partidelor politice. Această ultimă nouă modificare, votată pe 13 iunie, promulgată a doua zi, pe 14 iunie, care introduce noi obligații pentru partide, iar dacă nu se conformează, acestea nu participă în alegeri, la fel nu presupune previzibilitate și posibilitate de a respecta legea”, a declarat Victor Macovei, secretar al Biroului Executiv Central al PDCM.

Blocul Alternativa a depus vineri, 20 iunie, dosarul de înregistrare oficială la Comisia Electorală Centrală (CEC). Liderii formațiunii – Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Alexandr Stoianoglo și Ion Chicu – au declarat că oferă o alternativă „responsabilă și realistă”, într-un moment pe care îl consideră decisiv pentru viitorul Republicii Moldova.

Republica Moldova își va alege Parlamentul pe 28 septembrie 2025

Fracțiunea BCS a cerut ca alegerile parlamentare să aibă loc la finele lunii iulie, cea mai apropiată dată posibilă din punct de vedere legal, potrivit președintelui fracțiunii, Vlad Batrîncea. Amendamentul propus de Radu Mudreac nu a fost susținut, însă, în Comisia juridică.

În luna martie Igor Grosu a declarat că alegerile parlamentare din acest an vor avea loc în toamnă. „Trebuie să fim foarte pregătiți și interconectați”, a menționat atunci speakerul.

Tot atunci, deputatul PAS, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru Economie Buget și Finanțe, a confirmat, în cadrul emisiunii UNInterviu pentru UNIMEDIA, că alegerile parlamentare ar putea avea loc în septembrie 2025.

În luna noiembrie 2024, Olesea Stamate spunea că ne așteaptă o vară fierbinte, politic vorbind. Moldova se pregătește de alegeri parlamentare, iar acestea ar urma să fie organizate cel târziu în luna septembrie 2025. Actualul Legislativ a fost ales pe 11 iulie 2021.

De cealaltă parte, Igor Dodon a declarat că alegerile parlamentare vor avea loc în luna iulie. „Scrutinul va avea loc începând cu data de 26-27 iulie. Campania electorală a început deja și cred că la sfârșit de vară noi vom putea vorbi despre formarea unei noi conduceri, iar cel mai probabil Maia Sandu va părăsi Republica Moldova”, a declarat Dodon.

Pe data de 11 iulie 2021 în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate, fiind cel de-al X-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței țării. Cetățenii au ales astfel o nouă componență a Parlamentului – organul legislativ al statului. După procesarea voturilor, trei formațiuni au acces în Parlament: PAS - 52,80%, BCS - 27,17%, Șor - 5,74%.

---