„Conferința aceasta era foarte binevenită prin noiembrie, apoi un proces de 3-4 luni de discuții, nu de inhibare și de dat cu bâta peste cap ca elevului în perioada nu știu care, cu Sfântul Nicolae peste nu știu ce dacă nu s-a pregătit tema de acasă sau pentru că își expune poziția public, ci să îi ascultăm pe toți, să nu ne grăbim, să avem un poachet motivațional foarte clar în acest sens, să analizăm care sunt practicile europene bune. Nu trebuie să facem o reformă în 7 luni, asta nu e reformă. Reforma nu se face pentru PAS și pentru activitățile electorale ale PAS în ciclul electoral următor din 2027. 

Când ne convine Comisia de la Veneția, arătăm că un an, dar când nu ne convine, mai aruncăm un pic în sensul acesta. Nu, reforma se face pentru oameni, pentru țara asta, pentru administrațile publice locale și în acest context cu adevărat mă întorc la consens politic și societal larg, care nu există. Ei oricum vor face așa cum le convine, vor arăta și vor spune că toți sunt împotrivă. Dacă vreți să faceți ceva cu adevărat, ridicați la nivel de platformă în Parlament aceste discuții la modul practic, să fie și cei de la PAS aici, ce discutăm noi fără ei? Unde-i Buzu? Vreau să-l văd, a fost nu? Va veni, nu va veni? Ce discutăm noi fără ei? Dar ce Buzu decide acolo? El primește indicații de la Grosu. Chemați-l pe Grosu, puneți-l aici”, a declarat Ion Ceban, discursul său fiind întrerupt, la un moment dat.

„Domnule Ceban, este reprezentantul Guvernului, sunt consiliera prim-ministrului pe domeniul administrației publice locale și sunt colegii de la Cancelaria de Stat. Și apropo, suntem de la începutul evenimentului”.

„Pot să vă aplaud, la noi la CALM odată a venit consultantul consultantului consilierului prim-ministrului de la Ministerul Finanțelor. Grosu să fie aici, doamna aceasta nu decide nimic, ea e un emisar, va transmite. Nu am nimic contra doamnei, chiar o aplaud pentru curajul că a stat aici tot acest timp. Aici trebuie să stea Grosu, premierul, dacă vreți, subiectul ridicat la nivelul președintelui țării, pentru că am văzut că s-a expus în această privință”.

Cei vizați nu au comentat, deocamdată, declarațiile primarului de Chișinău

Evenimentul, cu genericul „Spre un consens politic și societal larg privind reforma administrației publice locale din Republica Moldova: Viziuni și soluții funcționale” a fost organizat ieri, de Fundația Friedrich Ebert”  și Școala de Administrație Publică a USM.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a examinat proiectul de Hotărâre a Guvernului „Pentru modificarea Metodologiei de amalgamare a unităților administrativ-teritoriale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2023″ și a emis aviz negativ, invocând multiple devieri de la principiile constituționale și internaționale privind autonomia locală și buna guvernare.

Replici pe proiectul privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale au răsunat la ședința de astăzi a Guvernului. „Congresul a prezentat aviz, dar cu regret, nu au fost luate în considerație obiecțiile, deși în proiect sunt devieri esențiale din punct de vedere al respectării principiilor autonomiei locale și descentralizării serviciilor publice. Avem deficiențe la dialogul și consultarea cu Asociația reprezentativă Standarde ale Consiliului Europei, angajamente asumate de RM. Eu nu prea particip la ședințele Guvernului, dar locul nostru era acolo, acum sunt aici, a rămas după ușă să fim și cu aceasta se încheie consultarea cu asociațiile reprezentative”, a declarat Viorel Rusu, expert juridic CALM. „E una dintre cele mai grele reforme, nu avem cum să facem ca toți să fie fericiți”, i-a răspuns prim-ministrul Munteanu.

La 10 februarie 2025, Cancelaria de Stat a anunțat inițierea consultărilor publice regionale privind noua strategie de reformă a administrației publice pentru 2023-2030, fapt ce a stârnit critici în rândul persoanelor publice. În context, președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a venit cu un comentariu pe rețele. „Modelul propus de Guvern pentru dezbateri este destul de curios, probabil, ca să alimenteze scântei la dezbaterile anunțate”, a scris Munteanu.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanele. Astfel, se va aduce la lichidarea autorităților publice locale”, a menționat deputatul Vasile Bolea.

La 19 decembrie 2025, PSRM a anunțat că, în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare. „Reforma administrativă promovată este absolut ilegală și netransparentă”, a spus secretarul executiv al PSRM, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”. „Maia Sandu și PAS corup unii primari cu câte 1000 de euro lunar, ca aceștia să ajute la lichidarea primăriilor, proces numit de guvernare - amalgamarea voluntară”, a declarat Cavcaliuc.

La fel, și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale, anunțată de șefa statului, Maia Sandu, care a declarat că aceasta nu presupune și renunțarea la raioane, pe motiv că nu ar permite Legea Supremă a țării. „Constituția nu este un impediment pentru renunțarea la termenul sovietic de „raion” și acceptarea unui nou termen mai potrivit. În cele trei decenii de independență, mereu s-au invocat ca principal argument în favoarea imposibilității renunțării la arhitectura sovietică a administrației publice locale, prevederile art. 110 si 113 din Constituție. De fapt, este un fals. Constituția nu este un pact sinucigaș, prin urmare, ea nu este și nici trebuie văzută ca un impediment pentru reformarea și modernizarea statului”, a subliniat fostul șef al CC, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

La 16 august 2022, președinta Maia Sandu declara că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale. „Nu e vorba despre a renunța la raion, când nici nu se poate renunța, e în Constituție prevăzută această structură, dar cum se pot schimba prerogativele Consiliului Raional și, respectiv, cum se pot aloca și resursele altfel, încât să fie mai eficient și mai corect. Nu există o soluție ideală, să vedem dacă în următoarele săptămâni, Guvernul va ajunge la o soluție pe care să o poată dezbate public și apoi să o implementeze”, a precizat șefa statului.

Atunci, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la reforma administrativă, anunțată de Maia Sandu. „Am pregătit reforma teritorial-administrativă în anul 2020, asistați de experții germani. Toată lumea rațională înțelege necesitatea acestei reforme și e conștientă de caracterul rudimentar al raioanelor, toții partenerii externi au încurajat autoritățile să efectueze această reformă. Maia Sandu nu mai vrea reforme. Gruparea sa analfabetă și coruptă este preocupată acum de altceva - de distrugerea totală a economiei acestei țări și a administrației de toate nivelurile”, a scris Chicu.

La începutul lunii februarie 2026, Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat Buzu.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News