Conform sursei citate, autoritățile de la Chișinău operează în discursul lor public cu ideea că amânarea deschiderii negocierilor de aderare la UE este cauzată de vetoul maghiar impus Ucrainei. Astfel, partea moldovenească pune întreaga responsabilitate pe seama Ungariei, chiar dacă aceasta din urmă a reiterat anterior că nu se opune aderării Republicii Moldova. Fără a-și asuma vreo soluție de sine stătătoare, Guvernul de la Chișinău consideră că Bruxelles-ul va rezolva problema

Toată speranța este pusă pe faptul că Viktor Orban ar putea pierde alegerile legislative din aprilie, ceea ce, printr-o reacție în lanț, va elimina vetoul maghiar împotriva Ucrainei. Iar dacă alegerile nu vor duce la scoaterea din joc a lui Orban, atunci UE ar fi pregătită să suspende votul Ungariei în Consiliul European, ridicând blocada maghiară. Aceste soluții ipotetice par convingătoare pentru Chișinău, care preferă să rămână la „pachet” cu Ucraina, chiar dacă acest lucru ar amâna deschiderea negocierilor cu UE.

Într-un interviu recent, șefa Delegației UE, Iwona Piorko, a avut o apreciere tranșantă vizavi de nivelul incipient de pregătire a Republicii Moldova pentru aderarea la UE. O astfel de evaluare critică rupe tiparele pozitive impuse de discursul oficial de la Chișinău, promovat de surse media și de unele segmente ale societății civile simpatizante guvernului.

Observațiile lui Piorko sugerează că, chiar dacă blocajul maghiar dispare, calendarul de aderare a Republicii Moldova nu poate avea loc până la alegerile prezidențiale moldovenești din 2028. Numai dacă UE recurge la introducerea unei faze intermediare de „semi-membru” între negocierile de aderare (încă închise) și statutul de țară membră cu drepturi depline, Chișinăul se poate apropia parțial de UE până în 2030. Având în vedere că, din punct de vedere economic, guvernarea moldoveană este în impas, există o convingere că un statut de „semi-membru” ar fi suficient pentru a accesa anumite fonduri europene. Însă, pentru ca un astfel de statut să fie integrat în metodologia de aderare la UE, este necesară unanimitatea, ceea ce este imposibil atât timp cât Orban rămâne în funcție și poate vota în instituțiile UE responsabile de politica de lărgire.

Între decuplarea riscantă și vetoul ungar anti-ucrainean

Teoretic, Chișinăul se poate separa de Kiev în procesul negocierilor de aderare, dar nu face acest lucru din mai multe motive strategice. În primul rând, o decuplare de Ucraina va fi tratată ca o trădare de către conducerea ucraineană. Unul dintre factorii de vizibilitate pentru președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este solidaritatea cu cauza ucraineană împotriva amenințării rusești. Dacă Chișinău s-ar separa de Ucraina, atunci Oficiul Președintelui și, respectiv, restul elementelor din piramida guvernării ar suferi pierderi reputaționale ireparabile, atât la nivel de partid, cât și cel personal.

De asemenea, dacă Republica Moldova ar fi desprinsă de traiectoria problematică a Ucrainei, conducerea moldovenească nu ar putea folosi cu aceeași eficiență amenințarea rusească (care este reală, dar suprautilizată în procesul de guvernare) ca "carte blanche" pentru orice eșec de guvernare. Eliminarea paralelismului dintre situațiile ucraineană și moldovenească ar priva Chișinăul de posibilitatea de a atrage sprijin din partea UE. Imaginea pe extern pe care mizează guvernul moldovean depinde de doi piloni – solidaritatea pentru Ucraina și alinierea completă la poziția UE privind agresiunea rusă.

Chișinăul este conștient că, fără deschiderea negocierilor de aderare, obținerea fondurilor europene de preaderare va fi complicată. Cu toate acestea, guvernul nu dorește să își asume riscuri reputaționale (în special cele personale, inclusiv „cancelling" în spațiul virtual) și pierderea narațiunilor geopolitice care au justificat întreaga politică internă și externă a țării din 2022. Din aceste motive, Chișinăul preferă să rămână sub blocada maghiară atribuită strict Ucrainei ca strategie politică de supraviețuire politică.

În funcție de scenariile la care va recurge UE pentru a ocoli veto-ul ungar împotriva Ucrainei, abordarea Chișinăului s-ar putea schimba tactic.

Scenariul 1. Chișinăul rămâne cuplat cu Ucraina până când UE dezactivează veto-ul lui Orban. Dacă alegerile din Ungaria nu duc la o schimbare politică, atunci UE recurge la suspendarea veto-ului maghiar și deschide negocierile pentru Ucraina. Cu condiția ca niciun alt stat membru să nu iasă în apărarea lui Orban, negocierile deschise pentru Ucraina vor însemna eliberarea Chișinăului de un tandem forțat cu țara vecină.

Scenariul 2. Ucraina rămâne blocată, dar aderarea la UE este inclusă în acordul de pace. O astfel de garanție pentru Kiev ar reprezenta o oportunitate pentru Chișinău de a se detașa de „pachetul” cu Ucraina. Dar acest lucru se poate întâmpla doar dacă liderii moldoveni primesc acordul Bruxelles-ului pentru a abandona tandemul cu Ucraina, lucru care ar amortiza frustrările Kievului.

Scenariul 3. Alegerile din Ungaria nu produc nicio schimbare de regim, iar UE nu atinge consens pentru a suspenda veto-ul lui Orban. Chișinăul riscă să rămână ancorat într-un tandem cu Ucraina, ceea ce îi reduce impulsul de apropiere de UE. O amânare a negocierilor poate avea costuri electorale pentru guvernare la alegerile din 2027-2029. Neîndeplinirea promisiunii de aderare la UE până în 2030 va fi tratată ca cel mai mare eșec al guvernului moldovenesc.

La sfârșitul anului 2025, președinta Maia Sandu a declarat că atât Moldova, cât și Ucraina au întrunit condițiile necesare pentru a avansa în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Întrebată dacă Chișinăul ar putea solicita decuplarea de Kiev în parcursul european, șefa statului a evitat un răspuns direct, reiterând în schimb principiul meritocratic al extinderii UE.

UE ia în considerare acordarea unui pas important Republicii Moldova în procesul său de aderare la UE, înaintea alegerilor parlamentare care vor avea loc la sfârșitul lunii septembrie, plasând-o înaintea Ucrainei.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Consiliul European a votat. Republica Moldova începe negocierile de aderare la UE. Anunțul a fost făcut de către președintele Consiliului European, Charles Michel.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.st stabilită oficial.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

---