ora: 12:27, 27 iun 2017
Triticalele vor cuceri viitorul, iar ca să te convingi trebuie să vezi

Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al AȘM a avut și astăzi oaspeți. Vizitatorii au fost Primul Președinte al Republicii Moldova, Dl Mircea Snegur, Doctor Honoris Causa al AȘM. Conducerea Academiei de Științe a fost reprezentată de vicepreședinte, m.c. Viorel Prisăcari. 

În cadrul vizitei, conducerea IGFPP – directorul, dr.hab. Vasile Botnari și vicedirectorul, dr. Larisa Andronic, dar și cercetătorii Zinaida Balmuș, Efimia Veveriță, dr.hab. Maria Goncearuc, dr.hab. Valentin Celac, au prezentat rezultatele ştiinţifice, obţinute în menţinerea fondului genetic la diferite culturi cerealiere - secara, orzul de primăvară, orzul de toamnă, ovăz, grâu de toamnă și dur, triticale, care, după cum s-a exprimat acad. Vasile Micu, vor cuceri viitorul. A fost prezentată, de asemenea, colecția de fasole care înglobează 82 de genotipuri, colectate din diferite regiuni ale Terrei cu diferite caractere de productivitate, caractere morfologice, de rezistență, precum și câmpul experimental ce include forme de năut, obținute prin motogeneza experimentală cu aplicarea radiațiilor gama.

Directorul Botnari a prezentat Sectorul experimental de protecție a culturilor pomicole de prun și mere, o noutate a institutului. Tot la capitolul noutate s-ar putea atribui și colecția de viță de vie, care include 120 de genotipuri din diferite zone, cu accent pe crearea soiurilor de viță de vie autohtone rizogene (proprio radiculare), adică pe rădăcini proprii, care nu trebuie altoită. Colecția a fost prezentată de autorul ei, dr., conf. cercetător, Eugen Alexandrov, coordonatorul Laboratorului de genetică a rezistenței plantelor de la IGFPP. Fiind crescute pe rădăcini proprii, soiurile fructifică și au rezistență la filoxeră și la ciuperci. Acestea, spune tânărul cercetător, au fost create mai demult, dar au fost plantate în iunie trecut, când și-a propus să creeze o colecție de viță de vie și a reușit. La moment, colecția este în proces de testare, acum așteaptă nerăbdător să-și vadă rezultatele, la care au fost invitați și oaspeții.
 
La finele vizitei, Dl Mircea Snegur s-a arătat surprins plăcut de cele văzute. „Impresia mea este cea mai plăcută și cea mai consistentă”, a spus Excelența Sa, iar ziua de azi a fost pentru o zi de respiro pentru el și asta pentru că s-a văzut pe câmpurile experimentale ale Asociației „Selecția”, pe care a condus-o cândva”. Dl Snegur a apreciat și munca enormă depusă, impresionat fiind de acei cercetători inimoși care, în condițiile de lucru deloc ușoare, în pofida finanțării care lasă mult de dorit, au demonstrat calitate și performanță. Savanții au nevoie de susținere, este convins Președintele Snegur. „Trebuie să facem ca și cei de la guvernare să simtă necesitatea să vină aici să vadă, așa cum simt și eu. Această este o necesitate și pentru suflet și pentru o îmbogățire a cunoștințelor. În cadrul vizitei, vor vedea la fața locului, ce volum de muncă este depus, cum sunt remunerați cercetătorii și vor conștientiza că succesele de mai departe trebuie să se bazeze pe realizările științei și progresului tehnico-științific.
           
Deși văzuse de la depărtare, auzise nu o dată despre realizările IGFPP, în prima sa vizită la loturile experimentale ale instituției, vicepreședintele AȘM, m.c.Viorel Prisacari, s-a convins de minunăția, după cum s-a exprimat, a acestor colecții, soiuri de cereale, soiuri de soia, plante medicinale și chiar viță de vie. Vicepreședintele AȘM a apreciat în mod special munca colosală a colectivului care muncește cu dăruire zi de zi, considerând că merită toată lauda nu doar a conducerii Academiei de Științe, dar merită a fi menționați de conducerea țării. A rămas surprins de faptul că soiurile de cereale, plantate în Republica Moldova sunt importate de peste hotare, ca să vadă aici și să se convingă în productivitatea acestor soiuri autohtone, obținute de cercetătorii noștri, care ar putea fi folosite nu numai la noi în țară, dar să fie exportate și peste hotare. „Au o perspectivă extraordinar de mare, iar cu timpul într-adevăr, dacă vor fi exportate, vor putea obține o recunoaștere deosebită peste hotarele republicii”, este convins vicepreședintele AȘM, iar ca să te convingi, trebuie să vezi, a adăugat profesorul. Domnia Sa nu-și imaginează cum ar putea să lucreze manual cinci-șase oameni pe un câmp ca acesta și să reușească nu doar să păstreze atât de îngrijit aceste loturi, dar să le cultive, să le perfecționeze și să vină cu atare rezultate. Vicepreședintele Viorel Prisăcari consideră că trebuie să vină cât mai multă lume ca să se convingă de aceste rezultate la fața locului și, în primul rând, conducerea țării pentru a da aprecierea necesară rezultatelor ştiinţifice obţinute de colaboratorii institutului, dar și să ofere o protecție a producţiei autohtone care nu cedează cu nimic celei străine, poate, dimpotrivă. Guvernarea trebuie să se convingă că oameni de știință fac lucruri mari și merită și salarii mai mari, să fie și menționați, poate chiar, cu mențiuni de stat.            

„M-a frapat frumusețea acestor loturi și esența lor, conținutul lor. Aici se creează soiuri noi și se obțin genofonduri. Principalele soiuri de culturi agricole, în special de grâu, care sunt la noi, în Moldova, sunt create aici, în institut”, a punctat acad. Vasile Micu. Savantul este de părere că cei care lucrează la institut și au înregistrat aceste rezultate trebuie să fie răsplătiți pe măsura efortului depus. Mai mult ca atât, trebuie să fie stimulată creația intelectuală, pentru că aceasta trebuie să fie bogăția țării. „Noi cu creație intelectuală trebuie să ne ducem în Europa și în acest sens noi avem două domenii cu care am putea ieși - agricultura și cultura, or, intelectul este cel cu care am putea concura în Europa”, a remarcat savantul.  
 
Conducerea Institutului conștientizează că așteptările societății sunt mari, dar s-au arătat optimiști, exprimând certitudinea că, cercetătorii vor depune și în continuare eforturi pentru a menține acest fond genetic, care este și o bogăție a țării.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM

Alte comunicate
Căutare
Login
Top taguri
Blogs.UNIMEDIA