Declaratia presedintelui Traian Basescu potrivit careia Romania este gata sa gazduiasca pe teritoriul ei elemente ale scutului american antiracheta a generat reactia negativa a Moscovei, scrie Nezavisimaia gazeta, citata de Hotnews.ro. Nu numai ca a devenit mai dificil de negociat reducerea armamentului ofensiv strategic, dar insasi perspectivele colaborarii dintre Rusia si SUA in directia crearii unui potential sistem comun de aparare aeriana s-au invaluit intr-o ceata densa.

Proiectul are capacitatea de a ingreuna normalizarea relatiilor ruso-americane. La declaratia lui Basescu a reactionat fostul presedinte al Moldovei, Vladimir Voronin, in opinia caruia „Moldova este pusa din nou intr-o situatie complexa, fiind, practic, transformata intr-o zona din apropierea liniei de front, provocand Rusia la o reactie corespunzatoare in Transnistria”. Reactia emotionala a lui Voronin, comenteaza NG, este pe deplin explicabila. Tarile mici si mijlocii devin pioni intr-un joc strain, cu urmari imprevizibile.

De altfel, in opinia specialistilor rusi, este absurd de presupus ca problema transnistreana a jucat vreun rol in decizia SUA. Mai degraba, Washingtonul a hotarat ca Romania este cea mai potrivita regiune pentru desfasurarea noilor componente ale scutului.

Fostul sef al statului major al trupelor armate cu destinatie speciala, Viktor Esin, a declarat ca, pentru moment, planificata amplasare a elementelor sistemului american de aparare aeriana, si anume sisteme de rachete Standart pe teritoriul Romaniei, nu reprezinta vreo amenintare la adresa potentialului nuclear si de rachete al Rusiei. In Marea Neagra nu sunt submarine rusesti dotate cu rachete balistice, iar cea mai apropiata baza terestra de factura strategica se afla langa Saratov.

Desi nu se cunosc detalii privind modificarile aduse sistemului Standart, pe care americanii intentioneaza sa le instaleze in Romania, aceste compexe sunt destinate interceptarii rachetelor cu raza mica si medie de actiune. In prezent, raza de actiune a rachetelor Standart nu depaseste 300 km, iar in perspectiva pot atinge maximum 500-1000 km.

Pe de alta parte insa, navele americane dotate cu sistem de aparare aeriana distrug stabilitatea regionala.

La randul sau, profesorul Aleskei Bogaturov, profesor la Facultatea pentru relatii internationale, a comparat situatia creata cu evacuarea rachetelor americane din Turcia, in anii 1960 in timpul crizei din Caraibe. La acea data, americanii au renuntat pur si simplu la aceasta clasa de rachete, care au fost montate pe submarine. In acelasi timp, analistul a atras atentia asupra suprapunerii in timp a semnarii de catre presedintele Dmitri Medvedev a noii doctrine militare a Rusiei cu declaratia lui Basescu.

Pozitia Rusiei e justificata

In acelasi timp, publicatia considera justificata pozitia Moscovei, care a cerut SUA explicatii privind desfasurarea scutului antiracheta in Europa fara consultarea Rusiei. Este evident, comenta ziarul, ca intelegerile din culise dintre Washington si Bucuresti trezesc preocupare la Kremlin si nu contribuie la consolidarea increderii intre Rusia si SUA.

In ceea ce priveste conferinta de la Munchen privind securitatea internationala, Kommersant scrie ca a 46-a editie a evenimentului a demonstrat ca Occidentul si Rusia, care au incercat in 2009 o detensionare a relatiilor reciproce, nu au avansat prea mult pe acest drum.

Astfel, scrie publicatia citata, ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a sustinut initiativa presedintelui Dmitri Medvedev privind elaborarea unui acord de securitate europeana, punctand, in esenta, aceleasi probleme din relatiile cu Occidentul, expuse de Vladimir Putin in urma cu trei ani. In replica, seful diplomatiei georgiene a spus ca nu se poate vorbi despre o securitate europeana, din moment ce jumatate din teritoriul Georgiei este sub ocupatie. Iar secretarul general al NATO a atras atentia ca noua doctrina a Rusiei indica NATO drept una dintre principalele amenintari externe la adresa Rusiei.

Sursa: Hotnews.ro